«  Acest site este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013  »

Clarificarile AMPOSDRU la cererea de proiecte 6.1 Dezvoltarea economiei sociale contravin principiilor europene ale economiei sociale

Postata in: Actualitate in Romania
Data: 2014-08-11




NU toate societatile comerciale POT FI ELIGIBILE CA PARTE A ECONOMIEI SOCIALE - principalul argument fiind ca acestea in general nu isi limiteaza distributia profitului catre actionari pentru a favoriza un scop social.

Clarificarile publicate de AMPOSDRU la Ghidul Solicitantului - Conditii Specifice nr. 168  "Dezvoltarea economiei sociale" in data de 24 iulie 2014 indica INTREPRINDEREA IMPLICATA IN ECONOMIA SOCIALA drept:

1. orice societate comerciala detinuta si controlata integral sau partial (actionariat peste 50%) de organizatii ale economiei sociale (asociatii, fundatii, cooperative, case de ajutor reciproc ale salariatilor si pensionarilor) SAU

2. orice intreprindere mare sau de tip IMM (micro, mica sau mijlocie) conform legislatiei nationale in vigoare, care poate dovedi, conform obiectului de activitate ca functioneaza pe piata inclusiv in domeniul social, prin realizarea a cel putin una din urmatoarele activitati: furnizarea de servicii sociale, furnizarea de servicii de sanatate, furnizarea de servicii de educatie, asigurarea de locuri de munca pentru persoane apartinand grupurilor vulnerabile.

Definitia data in Clarificari contravine principiilor promovate la nivel european. Astfel, pentru a fi inclusa in economia sociala, o entitate trebuie sa poata asigura respectarea principiilor economiei sociale asa cum sunt ele stipulate in Carta Europeana a economiei sociale (in documente ale Comisiei Europene - comunicari, rapoarte, initiative si recomandari si in rezolutii ale Parlamentului European), adica sa aiba:

O dimensiune sociala:

1. un scop explicit vizand interesul general;

2. o initiativa privata (colectiva, a unui grup de cetateni);

3. o redistribuire limitata a profitului (reinvestirea a celei mari marti a profitului/excedentului);

O dimensiune participativa:

1. un grad ridicat de autonomie fata de sectorul public (institutii, autoritati);

2. un proces de decizie care nu este bazat pe proprietatea capitalului (1 om/membru=1vot);

3. o abordare participativa cu implicarea diverselor parti afectate in activitate (lucratori salariati, utilizatori, voluntari, autoritati publice locale, etc).

In conditiile date, eligibilitatea societatilor comerciale care nu sunt controlate de entitati fara scop lucrativ sau cooperative ramane indoielnica. O astfel de distorsiune a conceptului de economie sociala va avea un impact negativ si la nivelul comunitatii - exista riscul de a crea o imagine gresita in ceea ce priveste natura si rolul economiei sociale, se poate promova ideea ca se poate face profit din incluziunea sociala si astfel va minimiza plus valoarea pe care masurile avute in vedere in cadrul acestui DMI o pot genera. Nici pentru selectia anumitor domenii de activitate, asa cum sunt cele precizate in acelasi punct B, nu exista nici un temei, aceste optiuni fiind arbitare si creand posibile dezechilibre in piata.

Mai mult, in Clarificarea nr. 2 punctul 52, AMPSODRU a precizat ca "Activitatile SES pot fi fara scop patrimonial sau cu scop patrimonial". Aceasta afirmatie contravine de altfel ultimului paragraf din Ghid Conditii speciale pagina 7 care precizeaza: In sensul prezentului Ghid, structura de economie sociala este "o intreprindere al carei principal obiectiv este cel de a avea o incidenta sociala mai curand decat cel de a genera profit pentru proprietarii sau partenerii sai."

Asociatiile, fundatiile, casele de ajutor reciproc prin legile de functionare nu urmaresc generarea de profit ci mai degraba un scop social. Si cooperativele au prin lege un scop social si reguli de distributie limitata a profitului. Pentru societatile comerciale cu alt actionariat decat aceste entitati, masura in care respecta acest criteriu in cazurile incluse de AM la punctul B nu se poate determina cu claritate. Mai mult, pentru entitatile mentionate, acest caracter cel putin partial non-profit este, prin cadrul lor legal de organizare si functionare, permanent - adica nu se poate schimba prin schimbarea statutelor. Astfel, daca o organizatie se declara Structura de economie sociala, aceasta va trebui sa pastreze acest caracter pe tot parcursul existentei sale juridice si va trebui sa respecte in tot acest timp principiile economiei sociale. In cazul societatilor comerciale acest caracter permanent preponderent social nu este asigurat, ele putandu-si schimba statutele in orice moment.

Avand in vedere importanta acestui apel de finantare pentru Romania, consideram ca este imperios necesar a se evita anumite probleme care pot aparea in viitor si care au fost semnalate mai sus, acesta fiind si scopul prezentei luari de pozitie semnata de catre Coalitia ONG-urilor pentru Fonduri structurale, Institutul de Economie Sociala si RISE.

Sursa articolului aici

 

ANUNTURI / STIRI ORGANIZATIE
Evenimente Stiri Resurse Cercetari
toate stirile
Evenimente Angajari Training
toate anunturile