«  Acest site este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013  »

Catre o lege a economiei sociale orientata spre interesele cetatenilor

Postata in: Incluziune financiara
Data: 2015-05-15

Marti, 12 mai 2015, Comitetul Economic si Social European (CESE), Comisia pentru munca si protectie sociala a Camerei Deputatilor si Institutul de Economie Sociala din cadrul Fundatiei pentru Dezvoltarea Societatii Civile (FDSC) au organizat seminarul "Impulsionarea dezvoltarii economiei sociale - Cadru de reglementare european si national",

Seminarul a fost co-orgqanizat de IES si RISE, UNCAR FONSS – a participat de asemenea Federatia CARP Omenia si mai multe intreprinderi sociale de insertie membre RISE (Alaturi de Voi, Concordia, TOUCHED, Fundatia Motivation, Fundatia pentru Dezvoltarea Popoarelor, ACSIS) precum si World Vision, Fundatia Estuar si Asociatia Romano Butiq, initiatorii intreprinderii Mestesukar.   

In deschidere Ancuta Vamesu, Coordonator economie sociala in cadrul Institutului de Economie Sociala a prezentat contextul dezbaterii: in acest moment la nivel european au loc o serie de dezbateri coordonate de CESE care vizeaza o pozitie comuna cu privire la actiunile pe care institutiile UE si statele membre ar trebui sa le adopte ca prioritati-cheie pentru urmatorii ani pentru a exploata intregul potential al intreprinderilor sociale in societatile europene. Pe de alta parte, la nivel national, Proiectul de lege privind economia sociala se afla in dezbaterea Camerei Deputatilor, in calitate de  camera  decizionala din luna septembrie.

In cuvantul de bun venit din partea reprezentantilor Romaniei in CESE, domnul Ionut Sibian, director executiv al FDSC a subliniat rolul organizatiilor societatii civile in procesul de consultare privind initiativele legislative, sustinand ca: “Noi incercam, la CESE, sa punem bazele dialogului civic. In Romania am discutat foarte mult in ultimii ani despre dialog social. Trendul la nivel European este sa discutam despre dialog civic, in care sa includem si al treilea grup, organizatiile societatii civile si speram ca in urmatorii ani sa vorim la nivel national despre dialoc civic, iar Comitetul Economic si Social romanesc sa fie functioneze si sa devina o institutie viabila pentru conses”.

Dezbaterea despre economie sociala trebuie corelata cu noile configurari la nivel macro, precum globalizarea, evolutia demografica, schimbarile climatice pe care nu le mai putem rezolva la nivel national. Conform doamnei Ariane Rodert - Vicepresedinte a Grupului III (Various Interests) si Presedinte al Proiectului de antreprenoriat social al CESE, “aceste provocari au condus la niste riscuri noi sociale, precum cresterea excluziunii sociale si a saraciei. Sistemele actuale, cadrele institutionale actuale, sistemele de pensii, de servicii sociale, de servicii publice numai fac fata acestor provocari.  Parte din argumentele pentru care economia sociala a putut sa reziste este ca aceasta a raspuns noilor nevoi, prin dezvoltarea unor servicii sociale inovative”.

La nivelul statelor membre nu exista o definitie unanim acceptata a economiei sociale, ci se observa o serie de caracteristici comune, precum: prevalenta obiectivului social fata de maximizarea profitului, existenta excedentului este un mijloc pentru indeplinirea misiunii sociale si caracterul democratic al organizatiilor. 

In opinia doamnei Ariane Rodert “este necesar un sistem de sprijin adecvat intreprinderilor sociale. Intreprinderile sociale intampina dificultati in a accesa credite de la banci. Este important sa ne uitam la intregul ciclu de viata a intreprinderii. Pentru faza de start-up avem finantarea directa, pe baza de proiect. Pentru faza a doua exista accesul la achizitii publice, sociale. Noua directiva a achizitilor publice are noi prevederi privind intreprinderile sociale, iar statele membre sunt invitate sa le preia. In plus, trebuie sa dezvoltam organizatii intermediare care sa ofera servicii de dezvoltare pentru intreprinderile sociale si finantare. Acest sistem trebuie promovat si in sistemul educational, pentru a creste increderea.”

Doamna Lacramioara Corches, Director in cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice a afirmat ca “Romania are o sansa prin dezvoltarea economiei sociale. De ce sa nu ajungem la 12% din forta de munca ocupata, implicata in economia sociala, asa cum se intampla in Franta. In ceea ce priveste finantarea, pe langa masurile de sprijin din proiectul de lege am avut grija la nivelul ministerului sa cuprindem in POCA, in axa prioritara 3, o axa speciala pentru dezvoltarea economiei sociale. Sper ca prin ajutorul acestei legi, Romania sa-si indeplineasca tinta de scoatere a celor 580.000 de persoane din saracie”. 

Domnul deputat Adrian Solomon a sustinut necesitatea adoptarii proiectului de lege intr-un timp cat mai scurt: “Disponibilitatea noastra este sa scoatem cat mai repede spre Plenul Camerei Deputatilor acest proiect. Romania are un trecut consistent in ceea ce priveste structurile de economie sociala, reprezentata de cooperative mestesugaresti, cooperative agricole de productie, CAR-uri, cooperative de comert. In ultimii ani s-au distrus sistematic cooperativele, in special cele mestesugaresti. Erau plasate in locatii central aceste cooperative, care integra persoane apartinand grupurilor vulnerabile. In ultimii ani spatiile s-au vandut, iar autoritatiile au vandut terenurile de sub constructii. Acum Uniunea Europeana ne invata sa mergem, cand noi alergam in acest sector, al economiei sociale. O vom lua de la capat, cu noi directii de dezvoltare”.

Doamna deputat Cristina Nichita a sustinut o interventie in favoarea politicilor publice pentru dezvoltarea economiei sociale “Cred ca este necesar ca acest proiect de lege sa clarifice nu numai terminologia, cat si importanta celui de-al treilea sector. Am preluat amendamentele la Codul Fiscal privind facilitatile fiscale pentru intreprinderi. Colegii spus ca atata timp nu vom avea o lege a economiei sociale exista posibilitatea ca amendamentele la Codul Fiscal sa fie date de-oparte”.

In ceea ce priveste dimensiunea sectorului economiei sociale, doamna Cristina Barna, cercatatorul in cadrul IES a confirmat ca la nivelul anului 2012 existau aproape 40.000 organizatii active, care au functionat si au depus bilant contabil. “Acestea au cumulate un numar semnificat de active imobilizate si de venituri in economie. Este important de mentionat ca in acelasi an numarul angajatilor a ajuns la 131.127. Regiunea cu cel mai mare numar de organizatii de economie sociala active este regiunea Centru cu 19% din total. Pe de alta parte, regiunea Nord-Est, cea mai saraca regiune a tarii cu un PIB/locuitor de 3412 Euro a concentrat numarul cel mai mare de cooperative mestesugaresti (235), cooperative de consum (164), cooperative agricole (77) si CARP (35), si, desi nu a fost in top, un numar ridicat (peste media nationala pe regiune) de cooperative de credit si CARS. In 2012 a cumulat 1.138.374 mii lei venituri totale, cu 8,3% mai mult fata de anul 2011. Economia sociala a creat constant din ce in ce mai multe locuri de munca in această regiune caracterizată de o rata a somajului peste media nationala: angajatii in sectorul economiei sociale (13.941 pers.) au crescut cu 5,8% în 2012 fata de 2011”.

Prezenti la eveniment, membri Retelei Intreprinderilor Sociale de Insertie RISE au prezentat activitatea derulata pentru insertia persoanelor defavorizate, excluse, care au o distanta fata de piata muncii convetionala si pe care prin activitatea de economie sociala, RISE ii ajuta sa se integreze profesional, economic. Organizatii precum, Touched Romania, lucreaza cu persoane fara adapost, care nu au nivelul minim de educatie, care au fost private de liberatate, cu dizabilitati, dar sunt persoane care au competente si abilitati si care pot fi integrate fie pe piata conventionala a muncii, fie in cadrul intreprinderilor sociale. Presedinte RISE, Raluca Ouriaghli a afirmat ca “produsele noastre sunt produse cu poveste. Din exclusi, angajatii devin contribuabili. Cadrul legal separa foarte clar serviciile de ocupare de cele sociale. Ele trebuie sa mearga integrat. Nu putem sa facem incluziune active fara sa facem servicii sociale. Proiectul de lege al economiei sociale, prin amendamentele propuse, face un pas pe aceasta cale”.

Angela Achitei, Presedintele Federatiei Organizatiilor Neguvernamentale pentru  Servicii  Sociale a subliniat necesitatea coerentei in procesul de elaborare a politicilor publice. “In prezent, nu avem o lege a contractarii, ci o lege a asistentei sociale, fara norme de aplicare. De cinci ani tot vorbim de o lege a economeii sociale care nu se aproba si o zona gri a unitatilor protejate. Donatorii internationali s-au retras din Romania, iar cadrul normative national cuprinde cinci legi pe partea de finantare care nu se aplica. Vedem un monopol detinut de catre autoritati pe partea de servicii sociale si fonduri insuficiente, in timp ce avem niste tinte ambitioase legate de combaterea saraciei.

Am incercat sa vad de ce nu merg lucrurile. Statul este un antreprenor de succes? Daca eu as fi statul as investi in ONG-uri, in servicii sociale. Daca nu investim, se va pierde toata experienta in servicii sociale. Investitia ar insemna dezvoltarea comunitatilor si inclinarea balantei dinstre prestatii catre servicii sociale.  La FONSS am facut o cercetare la nivel regional si am analizat activitatea a 33 ONG-uri. Acestea au creat 703 locuri de munca si au platit 2 mil. euro catre bugetul statului, prin taxe si impozite platite pe salarii.

Concluzionand, actorii economiei sociale prezenti la seminar, si-au aratat disponibilitatea de a se implica activ in procesul de dezvoltare a politicilor publice privind economia sociala, atat prin prezentarea experientei de la firul ierbii, cat si prin prezentarea cercetarilor realizate la nivel de sector. Ancuta Vamesu, Coordonator economie sociala in cadrul Fundatiei pentru Dezvoltarea Societatii Civile a prezentat demersurile Coalitiei pentru economie sociala in ceea ce priveste o mai buna reglementar la nivel normativ a conceptului. “Noi consideram ca rata de ocupare in Romania este foarte mica, iar Romania si-a fixat o crestere considerabila a ocuparii. In plus, in Romania avem foarte multi lucratori la negru, lucratori in agricultura si in gospodarii. Noi am incercat prin intermediul propunerilor formulate sa recuperam traditia Romaniei privind economia sociala, reprezentata de activitatea cooperativelor si a caselor de ajutor reciproc, dar sa si include noul model de intreprindere sociala. Inca noi pendulam intre aceste doua modele institutionale: antreprenoriat social si economie sociala, fiind necesar sa ne deceidem pentru ce varianta optam”.

Prezentarile vorbitorilor pot fi accesate mai jos:

 

 

ANUNTURI / STIRI ORGANIZATIE
Evenimente Stiri Resurse Cercetari
toate stirile
Evenimente Angajari Training
toate anunturile