Sase ani de fonduri structurale. Lectii invatate de ONG-uri.

Inchiderea programelor finantate prin Fondul Social European va insemna o reducere a activitatii multor ONG-uri din Romania, dar si o adevarata „lupta pentru supravietuire” a unor servicii si structuri care functioneaza exclusiv pe baza banilor comunitari.

Fondurile structurale au fost atat o oportunitate cat si o „capcana” pentru sectorul neguvernamental din Romania. Organizatiile care s-au bazat prea mult pe aceste finantari au intampinat numeroase dificultati legate de cash flow, in special in perioada in care anumite programe au fost blocate.
Pe de alta parte, in lipsa unor normelor pentru viitorul exercitiu bugetar al Uniunii, anul viitor ar putea fi considerat unul ratat pentru ONG-urile care planuiau sa acceseze acest tip de finantare, reiese din marturiile unor organizatii din domeniu. Am discutat cu cateva dintre organizatiile cu experienta in administrarea de finantari europene despre lectiile invatate in ultimii ani.
 
FDSC: Unii vor trebui sa lupte pentru supravietuire
Serviciile si structurile care s-au infiintat in ultimii ani cu finantare din Fondul Social European vor avea „dificultati majore in mentinerea functionalitatii”, sustine Stefania Andersen, director operational al Fundatiei pentru Dezvoltarea Societatii Civile (FDSC).

Printre acestea se numara centrele educationale si sociale, serviciile care se adreseaza persoanelor vulnerabile, dar si structurile de economie sociala infiintate, cu precadere, in ultimii doi ani.

„Sunt de asemenea resurse umane implicate in toate aceste proiecte ce se finanteaza in 2015 si care au dobandit expertiza si experienta relevanta, dar care vor trebui sa se reorienteze. Pentru ONG-uri va fi dificil sa mentina aceasta expertiza in sector. Pe de alta parte insa, de-a lungul anilor ONG-urile s-au dovedit a fi printre cele mai <<incapatanate>> in determinarea lor de a-si mentine activitatile, in special atunci cand vorbim despre adresarea nevoilor sociale, educationale, apararea drepturilor omului etc”, a aratat Stefania Andersen.
CAIES: 40% din bugetul unui ONG ar trebui sa provina dintr-o sursa stabila
Liviu Nazarie, director economic la Centrul de Analiza si Inovare Economico-Sociala (CAIES), este de parere ca multe ONG-uri care au mizat pe fondurile structurale vor fi nevoite sa isi restranga activitatea.
„N-ar fi trebuit sa fie o problema (inchiderea exercitiului financiar 2007-2013 al UE, n.r.) daca se deschideau masuri pe noul exercitiu. Cum nu s-au deschis, multe isi vor reduce activitatea. Finantarile pe POSDRU, pe dezvoltarea capacitatii administrative sunt foarte importante ca surse de finantare pentru ONG-uri”, a punctat Nazarie.
In opinia sa, fondurile europene au dus la o explozie a numarului de ONG-uri, finantarile din bani comunitari fiind foarte mari.
„A fost o crestere exploziva in perioada 2008-2010. Daca pe PHARE un contract de 100-200 de mii de euro era considerat foarte mare, pe fonduri europene contractele ajungeau si la 5 milioane de euro”, a aratat el. Intrebat care crede ca ar fi „mixul ideal” al surselor de finantare, astfel incat acestea sa permita o buna desfasurare a activitatilor, Nazarie a aratat ca „undeva la 30-40 la suta din bugetul anual al unui ONG ar trebui sa vina dintr-o sursa stabila, independenta de proiecte”.
 
ADV: Sistemul romanesc si-a dovedit incapacitatea
Fondul Social European gestionat in perioada 2007-2013 de catre AMPOSDRU a creat o oportunitate de dezvoltare pentru sectorul neguvernamental, cel specializat pe domenii cum ar fi educatia, ocuparea si un segment mai mic – economia sociala, spune Angela Achitei, presedinte executiv Fundatia Alaturi de Voi (ADV). Cu toate acestea, blocarea programelor europene a dus la incetarea activitatii ONG-urilor care au depins prea mult de acest tip de finantarea.

„Desi fondurile structurale sunt o oportunitate de dezvoltare pentru sectorul ONG, au fost si situatii in care unele organizatii nu au avut capacitatea sa faca fata birocratiei sau nu au avut cash flow disponibil si acest lucru a condus la inchiderea activiatii”, a spus reprezentanta ADV.

In opinia sa, lipsa continuitatii acestor programe denota o incapacitate a sistemului romanesc.„Desi am intrat intr-o noua perioada de programare, de mai bine de un an si jumatate, fondurile disponibile din Fondul Social European se lasa asteptate din cauza incapacitatii sistemului romanesc de a seta reguli si proceduri de lucru intr-un ritm mai alert, in asa fel incat sa existe continuitate, iar resursa specializata pe gestionare de proiecte sa nu ingroase randurile somerilor”, a aratat Achitei, adaugand ca pentru ADV impactul incheierii exercitiului financiar nu este la fel de insemnat deoarece organizatia s-a axat pe un alt model de dezvoltare, bazandu-se mai putin pe fonduri europene. „Este trist ca nu a existat o mai buna coordonare in sector, continuitate in lansarea liniilor de finantare, flexibilitate si orientare pe rezultat si nu numai pe proces care cu siguranta ar fi condus Romania la o mai buna absorbtie si impact calitativ la nivelul grupurilor defavorizae”, a mai spus ea.

WVR: Lectii invatate dupa implementarea unor proiecte europene in valoare de peste 25 de milioane de euro
Reprezentantii World Vision Romania (WVR) sunt de parere ca pe cat de oportune au fost fondurile structurale, pe atat de profund va fi impactul incheierii liniilor de finantare de la Bruxelles.

„Consideram ca impactul inchiderii perioadei de implementare a proiectelor va fi direct proportional cu oportunitatea creata de fondurile structurale si cu faptul ca aceste finantari au constituit unul dintre putinele instrumente financiare accesibile ONG-urilor pentru sustinerea activitatii si pentru indeplinirea obiectivelor acestora”, a precizat Mihaela Nabar, expert in accesarea fondurilor structurale la World Vision Romania, adaugand ca impactul depinde si de profilul fiecarui ONG. Mai exact, de dimensiunea si capacitatea administrativa a organizatiei, de capacitatea sa financiara, de relatia cu institutiile bancare, de experienta si expertiza organizatiei in implementarea proiectelor, de capacitatea organizatiei de a face management de proiect si chiar de program, precum si de capacitatea de negociere a organizatiei cu autoritatile finantatoare.
Nabar atrage atentia ca, pe termen scurt si mediu, impactul va fi cu precadere de natura financiara, impact generat de trei cauze:

• In primul rand, de probleme de management de la nivelul Autoritatilor de Management: fragmentarea sistemului, resursa umana insuficienta si lipsa coordonarii intre autoritatile nationale de control.
• In al doilea rand, de probleme ale programelor Operationale: principiul de evaluare „primul venit, primul servit” care „a incurajat si a favorizat accesul la finantare a ONG-urilor fara a tine cont de capacitatea, calitatea serviciilor oferite sau expertiza acestora. Astfel, chiar daca pe termen scurt putem vorbi de accesul neingradit al tuturor ONG-urilor, ne-am trezit cu organizatii infiintate de un an de zile, evaluate ca beneficiari pentru proiecte care depaseau cu mult capacitatea si experienta acestor ONG-uri”, a explicat Nabar.
• In al treilea rand – imposibilitatea de a sustine din resursele proprii salariile resurselor umane.

„Principala lectie invatata dupa implementarea cu succes a mai multor proiecte cofinantate din fonduri structurale si de coeziune, al caror buget total a depasit 25 de milioane de euro in perioada de programare 2007-2013, este aceea ca, intr-adevar, acest tip de fonduri reprezinta o oportunitate majora pentru sectorul ONG, atata timp cat esti pregatit financiar si operational sa faci fata provocarilor. In caz contrar, balanta se poate inclina in directia efectelor negative care pot duce pana la intrarea in incapacitate de functionare, iar exemplele sunt multe in acest sens. De asemenea, un alt aspect de care organizatiile non-guvernamentale ar trebui sa tina cont este acela ca nu ar trebui sa isi bazeze strategiile de mentinere si dezvoltare operationala si organizationala pe o singura sursa de finantare, mai ales cand aceasta sursa sunt fondurile structurale si de coeziune. Resursa umana specializata este extrem de importanta in implementarea si sustenabilizarea actiunilor sustinute prin orice tip de finantare, inclusiv FSE”, au precizat reprezentantii WVR.

Sursa: http://educatiefinanciara.techsoup.ro