Auditul social este definit in Legea Asistentei Sociale

Despre auditul social in Legea asistentei sociale din Romania 2011 si in lume

Ceea ce ar poate fi o idee buna, insuficient definita si putin clarificata poate sfarsi chiar prost. 

Recent, la initiativa Guvernului, Parlamentul a legiferat auditul social in Legea Asistentei Sociale. Astfel articolul 142 din lege prevede ca:

“(1) Furnizorii privati de servicii sociale, autoritatile contractante, precum si alte persoane fizice sau juridice care finanteaza servicii sociale, pot solicita evaluarea independenta a contractelor de finantare pentru furnizarea serviciilor sociale, prin demararea procedurilor de audit social.

(2) Auditul social se realizeaza de catre auditorul social si are in vedere, in principal, urmatoarele aspecte:
a) verificarea planurilor si procedurilor stabilite de furnizorii de servicii sociale pentru serviciile finantate;
b) evaluarea eficientei si eficacitatii serviciilor sociale contractate;
c) verificarea exactitatii informatiilor utilizate;
d) recomandarea de ameliorari operationale.

(3) Auditorul social este persoana care are calificarea si care este mandatat de entitatile prevazute la alin. (1) pentru a realiza componentele unui audit. Auditorul social nu este investit cu nicio putere de control sau sanctionare.

(4) Activitatea de audit social, precum si statutul auditorului social se stabilesc prin lege.”

Conform celor mentionate mai sus, in Romania vom putea avea audit social, activitatea de audit social si calificarea necesara urmand a fi reglementate prin lege.

Interesant este faptul ca auditul social priveste doar contractele de finantare pentru furnizarea serviciilor sociale, cu furnizorii privati, adica organizatii neguvernamentale care in acest moment reprezinta 49% din furnizorii acreditati.
De asemenea, definitia propusa pentru auditul social include o serie limitata de atributii, fara sa aiba in vedere toate aspectele de responsabilitate sociala asa cum sunt ele cunoscute din practica si literatura internationala de specialitate.

Pentru a prezenta si clarifica acest concept, in cele ce urmeaza va vom prezenta cateva caracteristici ale auditului social:

• Auditul social este un concept a carui aparitie este strans legata de cea a intreprinderii sociale

Utilizarea originala a termenului de  intreprindere sociale se pare ca i-a apartinut lui Spreckley Freer in 1978, care mai tarziu a inclus-o in lucrarea sa numita "Auditul social - un instrument de management pentru lucrul de tip cooperativ" publicata in 1981 de catre Colegiul Beechwood. 

Auditul social era, dupa Freer, instrumentul pe care intreprinderile sociale trebuiau sa il foloseasca pentru a dovedi ca au cu adevarat scop social. Freer descria Intreprinderea sociala ca fiind:

"O intreprindere care este detinuta de catre cei care lucreaza in ea, isi are sediul intr-o anumita localitate (deserveste un anumit teritoriu in care isi are si sediul, am spune noi), urmareste de la infiintare si prin sistemele de conducere atat obiective sociale, cat si obiective comerciale. In mod traditional, 'capitalul angajeaza fortei de munca', cu accent imperativ pe ideea de a face 'profit' pentru sine, dincolo de cel pentru afacerea in sine sau pentru forta de munca, pentru lucratori. In contrast cu aceasta este intreprindere sociala in cazul careia 'forta de munca angajeaza capitalul', cu accent pe beneficiile sociale, de mediu si financiare." 

• Auditul social este un instrument generic de responsabilitate sociala care poate fi folosit de orice tip de organizatie

Auditul social este un instrument de management dar si de responsabilizare. Este un instrument de verificare a "contabilitatii sociale" (social accountability) a unei intreprinderi, cam in acelasi mod in care contabilitatea este un intrument de a tine conturile dar si de a da socoteala tuturor stakeholderilor (factorilor interesati) despre modul in care se gestioneaza finantele unei intreprinderi sau organizatii.

Contabilitatea este un instrument de accountability, pe baza caruia administratorii pot fi trasi la raspundere, tinuti ”accountable” despre modul in care se desfasoara o activitate. 

• Auditul social ne ajuta sa masuram rezultatele sociale

Spre deosebire de intreprinderile traditionale, capitaliste, in cazul carora masuram rezultatele financiare, in cazul intreprinderilor sociale ajungem sa ne punem intrebarile: "Dar ce se intampla cu rezultatele sociale?" sau "Cat contribuie aceasta intreprindere de fapt la bunastarea si fericirea celor pe care ii serveste?"

Auditul social este un instrument care ne ajuta sa gasim un echilibru corect intre rezultatele financiare si cele sociale. Freer a identificat astfel 5 arii in care o intreprindere ar trebui sa isi masoare rezultatele cu instrumente ca auditul social:

1. Profitul  sau mai precis surplusul financiar care este necesar supravieturii intreprinderii. Responsabilitatea sociala ne va ajuta insa sa fim atenti la modul in care obtinem acest profit. Mai mult se poate chiar sustine ca daca nu ai in vedere si obiectivele sociale s-ar putea sa devii si mai putin profitabil. 

2. Resursele Umane  - se va masura impactul activitatilor intreprinderii asupra propriilor angajati. Angajatii nu vor mai fi doar un cost ci o resursa in adevaratul sens al cuvantului si acest aspect al calitatii locului de munca va putea fi verificat in majoritatea politicilor de personal ale organizatiei si in domenii ca participarea lucratorilor la luarea deciziilor, nivelul de salarizare, preocuparea pentru siguranta locului de munca si dezvoltarea personala, etc. 

3. Impactul public - dincolo de rezultate foarte importante cum ar fi crearea de locuri de munca, crearea si funrizarea de bunuri si servicii si contributia taxelor la bugetele publice se va avea in vedere contributia si implicarea intreprinderii in dezvoltarea comunitatii in care opereaza intreprinderea. 

4. Impactul asupra mediului - se are in vedere impactul intreprinderii prin resursele pe care le utilizeaza, procesele de productie si produsele sale asupra mediului.

5. Produsele si serviciile - se are in vedere calitatea acestora, utilitatea si siguranta, publicitatea corecta, necesitatea reala a produsului.

Acest material a fost elaborat de Institutul de Economie Sociala in cadrul proiectului “PROMETEUS - Promovarea economiei sociale in Romania prin cercetare, educatie si formare profesionala la standarde europene” finantat prin POSDRU".