«  Acest site este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013  »

Economie sociala sau de ce nu ajung fermierii cu marfa in supermarket


Data: 2012-03-09


Agricultorii vor de obicei plata pe loc pentru marfa si nu sunt obisnuiti cu anumite conditii impuse pentru livrarea legumelor si fructelor.

"Nu am atata suprafata de solarii ca sa pot face fata la cate cereri exista din partea marilor lanturi de magazine. De aproape trei ani livrez exclusiv la supermarket-uri, nu mai vand la piata", spune Mircea Croitoru, legumicultor din comuna Matca (judetul Galati) si vicepresedintele Asociatiei Nationale a Producatorilor Agricoli din Romania.

Anul trecut s-a obtinut o productie record de legume si cu toate acestea marfa de import ocupa aproape toate rafturile din magazine.

Conditii de livrare standard

Desi pare de necrezut, marfa livrata de agricultori in marile magazine este achizitionata de multe ori la un pret mai mare decat ar putea fi obtinut intr-o piata obisnuita de produse agricole. De ce, insa, majoritatea fermierilor nu reuseste sa ajunga cu marfa in supermarket-uri?

"Principala problema este la fermieri care nu sunt bine organizati. De exemplu, legumicultorii trebuie sa inteleaga ca daca ai un contract trebuie sa-l respecti daca doresti sa prelungesti o colaborare. Magazinele mari au de obicei plata la 21 de zile, iar in unele cazuri la 14 zile. Legumicultorii nu accepta toti astfel de conditii de plata, vor banii pe loc.

Apoi, cerintele la astfel de livrari sunt la anumite standarde: prospetime, calibru, ambalaj, transport. Nu in ultimul rand, supermarke-ul iti cere sa respecti o anumita periodicitate (doresc livrari constante pe toata durata anului) si cantitate. Exista o anume traseibilitate pe lantul de livrare care trebuie respectata. Comerciantul, la final, cere sa respecti conditiile de livrare ca sa primesti banii", a declarat Mircea Croitoru.

Importurile de fructe si legume ar putea fi mult reduse daca fermierii s-ar grupa in asociatii agricole care sa le reprezinte interesele si care sa fie preocupate de procesarea si comercializarea produselor, spun reprezentantii agricultorilor.

10.000 de euro pentru un solar de 1.000 metri patrati

Desi pare o afacere la indemana, legumicultura necesita multe investitii. Apoi e nevoie si de foarte multa munca, 2-3 persoane fiind necesare pentru intretinere si recoltare, pe parcursul a doua cicluri de productie anuala.

Astfel, daca ai deja terenul, pentru a porni o afacere cu legume cultivate in solarii ai nevoie de peste 10.000 de euro pentru 1.000 de metri patrati.

Construirea celui mai simplu solar de 1.000 metri patrati, cu structura de lemn costa 4.500 de euro. La aceasta suma se mai adauga inca 4.500 de euro pentru seminte, pat germinativ (turba), folie pentru "dublura" (scade volumul solarului pentru a mentine caldura la interior), incalzire si altele. Pe durata unui singur ciclu de productie se mai adauga cheltuielile cu ingrasamintele si pesticidele care pot ajunge la 1.600 de euro.

In Romania exista in prezent 4.950 hectare de solarii, suprafata acestora fiind in crestere permanenta fata de perioada de referinta a anului 1990. Inainte de 1990, particularii aveau restrictii la construirea de solarii, iar statul se baza pe productia legumicola din sere a caror suprafata depasea 2.200 de hectare.

Sursa: www.romanialibera.ro

 

ANUNTURI / STIRI ORGANIZATIE
Evenimente Stiri Resurse Cercetari
toate stirile
Evenimente Angajari Training
toate anunturile