Reintoarcerea la principiile cooperatiste: o solutie pentru bunastarea comunitatilor din Romania

Motto: “Intrarea intr-o cooperativa este ca intrarea intr-o biserica cu valori si principii foarte clare”(Vasile Palera, Presedinte S.C.M Certa Grup Ramnicu-Valcea)

In data de 8 mai 2012, la sediul Institutului de Cercetare a Calitatii Vietii (ICCV) din Bucuresti, a avut loc seminarul "COOPERATIVELE - ACTORI CHEIE AI ECONOMIEI SOCIALE" organizat de Institutul de Economie Sociala si ICCV. Va invitam sa descarcati prezentarile IES, sa aflati cum s-a desfasurat seminarul si care au fost concluziile.

Evenimentul s-a bucurat de prezenta a peste 60 de reprezentanti ai centralelor cooperatiste, ai cooperativelor si ai organizatiilor neguvernamentale. Scopul seminarului a fost lansarea spre consultare a raportului „Cooperativele din Romania 2011 in date”.

Date generale despre cooperatia din Romania 

Raportul ICCV, realizat de Claudia Petrescu, a reliefat urmatoarele aspecte:

• contributia pe care cooperativele o au in dezvoltarea locala a comunitatilor in care astfel de entitati au supravietuit
• declinul pronuntat al cooperatiei ca furnizor de locuri de munca (de la peste 300.000 de salariati in 1992 la aproximativ 49.000 in 2009). 
• reducerea dramatica a numarului de membri, care constituie baza economica si sociala a unei cooperative (de la 650.000 in 1992 la putin peste 25.000 in 2009 in sistemul cooperatiei de consum, si de la 430.000 la 53.000 in sistemul cooperatiei mestesugaresti care grupeaza cooperative detinute de lucratori). 

Rezultatele raportului „Cooperativele din Romania - 2011 in date” pot fi descarcate AICI si AICI.

Luarile de pozitie ale reprezentantilor centralelor cooperatiste

Reprezentantii centralelor cooperatiste prezente au subliniat importanta sociala si economica a cooperativelor in lume si in Romania in trecut. Dl.profesor Vidu Bidilean (CentroCoop) a vorbit despre economia sociala in

Uniunea Europeana si despre cooperatiei ca parte integranta a acesteia, despre rolul statului social si beneficiile adoptarii acestor concepte in Romania. 

Vicepresedintele Centrocoop (Dl Nicu Constantin), a salutat initiativa acestui seminar despre care a afirmat “este prima data cand se discuta serios despre cooperative in Romania dupa 1989”.  

Universitatea "ARTIFEX" - Academia de Inalte Studii Cooperatiste, reprezentata prin dna dr. Virginia Cucu este o continuatoare a miscarii cooperatiste din Romania, fiind sprijinita de-a lungul timpului de personalitati precum Spiru Haret, Virgil Madgearu sau I Gh. Duca. Mai multe detalii despre Artifex gasiti AICI .

Se prefigureaza acum incheierea unei perioade sumbre care a inceput in 1990 si intrarea, incepand cu 2012, intr-o noua etapa, asa dupa cum a remarcat un alt veteran al miscarii cooperatiste din Romania, dl. Florea Dumitrescu (presedintele Ligii pentru Promovareea Principiilor Cooperatiste in Romania). 

Reprezentantul UCECOM, Vicepresedintele organizatiei Cristian Mateescu, a declarat ca isi ofera sprijinul pentru clarificarea anumitor aspecte privind cooperativele, din raportul ICCV, si a subliniat faptul ca ultima varianta a proiectului de lege privind economia sociala constituie un pas inainte, vizand preponderent integrarea grupurilor vulnerabile.

De asemenea, UCECOM a oferit cateva cifre care reflecta activitatea acestei organizatii:

·    Cooperatia mestesugareasca, de productie si servicii, fiinteaza de peste 130 de ani, prima societate de acest fel "Societatea Meseriasilor de Incaltaminte" din Bucuresti fiind constituita in anul 1879.

·   Uniunea Nationala a Cooperatiei Mestesugaresti - UCECOM a fost constituita in anul 1951 si reorganizata in anul 2006, in baza Legii privind organizarea si functionarea cooperatiei, avand in permanenta rol de reprezentare a membrilor asociati la nivel national si international.

·    la UCECOM sunt asociate, direct sau indirect, 525 de entitati cooperatiste, respectiv 487 de societati cooperative mestesugaresti (de productie si servicii) si 38 de uniuni judetene si asociatii ale acestora. Personalul insumeaza circa 17.000 de lucratori care detin, in proportie de aproape 90%, dubla calitate de asociati la capital, ca membri cooperatori actionari, si angajati ai propriilor organizatii.

·   in sector isi desfasoara activitatea si aproximativ 400 de persoane cu handicap, incadrate in munca in 45 de societati cooperative, dintre care 16 sunt special organizate ca "entitati protejate".

In a doua parte a Seminarului, reprezentantul Institutului de Economie Sociala, Adrian Secal, a deschis sesiunea prin prezentarea situatiei cooperativelor la nivelul Uniunii Europene, remarcand ca cea mai ampla dezvoltare o cunosc cooperativele in statele membre, care le acorda recunoastere si facilitati.  

Studii de caz prezentate la seminar

Studiile de caz ale unora dintre cele mai performante cooperative din tara au evidentiat foarte bine caracteristicile specifice ale cooperativei ca intreprindere a economiei sociale, dupa cum urmeaza:

1. Din sistemul cooperativelor mestesugaresti, a fost prezentata ca studiu de caz Societatea Cooperativa Mestesugareasca CERTA Grup Ramnicu Valcea 

In prezentarea facuta, presedintele cooperativei, dl Vasile Palera, a aratat cum CERTA Grup a reusit chiar in aceasta perioada de criza sa pastreze toate cele 72 de locuri de munca, o dovada a rezilientei acestui tip de cooperativa in cadrul careia lucratorii sunt si proprietari. Dl Palera a remarcat ca una din cheile succesului a fost „respectarea cu sfintenie a principiilor cooperatiste. Intrarea intr-o cooperativa este ca intrarea intr-o biserica cu valori si principii foarte clare”.  

Studiul de caz a reliefat rezultatele economice ale cooperativei, dar mai ales importantele rezultate sociale. Tot Dl. Palera a emis urmatoarea concluzie care concentreaza foarte bine realitatea cooperativelor in ultimii ani: “cooperatia a fost si este pusa intr-o situatie atat de delicata, incat ma mir ca a mai ramas din ea ce-a mai ramas.”

CERTA Grup asigura integrarea sociala si in munca a unor tineri, fosti copii institutionalizati, acestia formand echipe de montaj panouri solare, fiind calificati la locul de munca si primind cazare de la societate. De asemenea, aceasta societate cooperativa ofera locuri de munca in atelierul de croitorie tinerelor cu handicap usor sau provenind din case de copii si sustine, pe cheltuiala proprie, functionarea Uniunii Judetene a Cooperativelor Mestesugaresti Valcea, formarea profesionala a adultilor prin asigurarea stagiului de instruire practica (pentru elevi, someri etc.). 

Vasile Palera vorbeste despre patrimoniul cooperativei la seminarul “Cooperativele - actori cheie ai economiei sociale” in materialul video de mai jos.

2. Din sistemul cooperativelor de consum, a fost prezentata ca studiu de caz Societatea Cooperativa de Consum SuperCoop Targu Neamt 

SuperCoop este una din cooperativele care a reusit sa se mentina foarte bine cu rezultate economice si sociale foarte bune, fiind cel mai mare contribuabil din Targu Neamt si unul din principalii angajatori din aceasta localitate. 

In cadrul prezentarii, prin raportarea la istoricul SuperCoop, s-a remarcat evolutia cooperatiei de consum din Romania de la functiile sale initiale legate de nevoile de consum si valorificare ale lumii rurale. Astfel in trecut, activitatea economica desfasurata de cooperativa de consum din Targu Neamt era axata pe patru mari sectoare, si anume: 

. achizitionarea de produse agro-alimentare, direct de la producator, nu prin intermediari,
. prelucrarea produselor agricole - productia alimentara si non-alimentara,
. desfacerea cu amanuntul si en-gros si
. alimentatia publica.

Misiunea sociala a cooperativei este reflectata mai ales in relatia cu membrii prin:

. intrajutorarea membrilor cooperatori prin acordarea de rate cu dobanda preferentiala, cu termene mari de restituire si imprumuturi personale;
. tarife preferentiale acordate membrilor la hoteluri, motelurile sau pensiunile detinute de cooperativa sau de organizatiile din care aceasta face parte;
. acordarea de sprijin financiar fara dobanda membrilor in cazul in care au un deces in familie sau necesita tratament medical de specialitate pe care nu si-l pot permite;
. sprijina membrii sai care sunt mici intreprinzatori individuali acordandu-le intaietate la inchirierea spatiilor comerciale ale cooperativei pentru membrii cooperatori.

Concluzii si recomandari

Reprezentantii cooperativelor au evidentiat principalele probleme cu care se confrunta acest sector cheie al economiei nationale:

• “Pentru cooperatia mestesugareasca si de consum trebuie rezolvata urgent problema terenurilor in folosinta, in conditiile prevazute de art.107 din Legea 1/2005, asa cum procedeaza si alte state. Pierderile cauzate de decizia Curtii Supreme sunt de gravitate extrema, iar consecintele ireparabile. Prin aplicarea ei multe unitati cooperative s-au desfiintat.” A precizat Dl Vasile Palera;
• Evaziunea fiscala in sectoarele de activitate ale cooperatiei, in general, si in panificatie, mestesuguri si servicii in mod special - concurenta neloiala;
• Plata TVA-ului la achizitionarea produselor agroalimentare;
• Lipsa de informare si intelegere a factorilor de decizie politici cu privire la rolul cooperatiei, natura specifica a cooperativelor, valoarea lor si necesitatile lor din punct de vedere legislativ.

De asemenea, reprezentantii coopereativelor au sustinut ca modificarile legislative in domeniul cooperatiei, mai ales cele introduse prin Legea 1/2005, au afectat esential modul de functionare a cooperativelor si esenta cooperatista a acestora in Romania.

Astfel:

• Conform Legii 1/2005 principiile cooperatiste in Romania nu au caracter normativ
• Disparitia functiilor de control existente anterior in sistemul cooperatist prin cooperativele de grad 2 si centralele cooperatiste. Astfel, a devenit mult mai simpla vanzarea activelor unei cooperative.
• Desfiintarea Fondului  de Solidaritate Cooperatista care finanta dezvoltarea de noi cooperative si acorda ajutor financiar cooperativelor aflate in dificultate

De asemenea au avut loc discutii de clarificare despre concepte ca economia sociala, intreprinderea sociala, despre activitatile economice ale cooperativelor si valoarea adagata a acestora - cu precadere despre activitatile de export si cele de tip lohn.

Evaluari si propuneri:

• Sistemul cooperatist are capacitati nefolosite integral - spatii si utilaje care pot permite primiri de noi membri in cooperativele existente. Spatiile inchiriate pot fi oricand introduse in circuitul productiv. 
• Cooperativele existente au un numar scazut de membri. 
• Cooperativele existente pot fi dezvoltate – populate, prin cresterea numarul de cooperatori daca conditiile  ar permite acest lucru. 
• Cooperatia are probleme de supravietuire din cauza mediului de afaceri ostil.
• Necesitatea extinderii bancilor cooperatiste si a cooperativelor de credit – ca mijloc de a sprijini activitatea economica inclusiv la sate si a usura viata categoriilor de populatie cele mai vulnerabile.
• Guvernul trebuie sa incurajeze si sa sprijine concret infiintarea unor structuri cooperatiste.
• Necesitatea modificarii Legii 1 / 2005 privind organizarea si functionarea cooperatiei 

Evenimentul face parte din programul de promovare a sectorului cooperatist in Romania initiat si sustinut de catre Institutul de Economie Sociala, in contextul Anului International al Cooperativelor 2012. 

Pentru alte detalii privind evenimentul, puteti contacta urmatoarele persoane din cadrul IES: 

• Ancuta Vamesu, consultant Institutul de Economie Sociala email: ancuta.vamesu@fdsc.ro, telefon 0745 131354
• Adrian Secal, coordonator IES adrian.secal@fdsc.ro 

Evenimentul este organizat in cadrul proiectului "Prometeus - promovarea economiei sociale in Romania prin cercetare, educatie si formare profesionala la standarde europene" (ID 57676), implementat de Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile in parteneriat cu Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii, Universitatea Bucuresti - Facultatea de Sociologie, European Research Institute on Cooperative and Social Enterprises si Centrul National de Pregatire in Statistica și cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Investește în Oameni!"