«  Acest site este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013  »

Sinteza dezbaterii "Responsabilitatea sociala in domeniul resurselor umane"

Postata in: Evenimente sector (Ro)
Data: 2012-12-11


Reglementarea internship-ului, somajul tehnic, facilitatile fiscale reale pentru angajarea absolventilor sunt printre solutiile identificate pentru stimularea responsabilitatii sociale in domeniul resurselor umane

Prima masa rotunda organizata in cadrul proiectului "Actionam responsabil! - Reteaua sociala RSC" a reunit reprezentanti ai autoritatilor publice (Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, Secretariatul General al Guvernului, UGIR, Cartel Alfa), reprezentanti ai unor companii multinationale, cat si romanesti (Dacia Renault, JTI Romania, KPMG, Star Storage, Junior Achievement Romania) si membri ai unor ONG-uri (Romanian American Foundation, FDSC, Ateliere fara Frontiere, Organizatia Nationala a Persoanelor cu Handicap din Romania), precum si reprezentanti ai mediului academic (Academia de Studii Economice, SNSPA).

Prima dintre problemele subliniate de catre participantii la masa rotunda "Responsabilitatea sociala in domeniul resurselor umane" a fost rata crescuta a somajului in randul tinerilor (23,7% in anul 2011, cf. Eurostat), una dintre cauzele identificate pentru acest fenomen fiind incompatibilitatea dintre oferta educationala preuniversitara si universitara si cerintele pietei muncii. Clivajul intre programa de pregatire in sistemul de invatamant si competentele practice solicitate pe piata muncii reprezinta de altfel o problema ce a luat in ultima perioada amploare in aproape toate statele europene. Angajabilitatea redusa in randul tinerilor este cauzata de faptul ca la finalul studiilor acestia nu au competentele necesare pentru desfasurarea activitatilor pentru care s-au pregatit si nu exista parghii functionale care sa asigure aceasta tranzitie.

In acest sens, unul dintre aspectele discutate a fost reglementarea internship-urilor si incurajarea companiilor sa investeasca in potentialul absolventilor. Ca solutie la problema mai sus mentionata, reprezentantii Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale au anuntat ca a fost deja elaborate un act normativ care este momentan in curs de avizare si care presupune realizarea de stagii (6-12 luni) de adaptare profesionala remunerata pentru absolventii de invatamant superior, cu scopul de a capata competente pe specializarea lor in vederea integrarii pe piata muncii.

De asemenea, a fost subliniata necesitatea relaxarii formalitatilor pentru realizarea de internship-uri, deoarece barierele birocratice limiteaza implicarea companiilor in realizarea de stagii de practica si descurajeaza raportarea. Totodata, in lipsa unui sistem functional care sa incurajeje implicarea in programe de practica, studentii cei mai buni sunt cei care ajung sa faca internship-uri sau sa lucreze in timpul facultatii, si tot ei sunt cei care ajung sa-si gasesca repede un loc de munca dupa finalizarea studiilor. In acest sens, a fost propusa ca solutie functionarea unor birouri (in cadrul universitatilor) care sa asigure matching-ul intre cerere si oferta, prin plasarea studentilor in companii si organizatii pentru efectuarea de internship-uri.

O alta solutie propusa a fost ca acordarea facilitatilor pentru angajarea tinerilor sa fie mai putin restrictiva pentru angajatori (in prezent, conform legii nr. 76/2002, pentru angajarea pe durata nedeterminata a absolventilor unor institutii de invatamant, angajatorii sunt scutiti, timp de 12 luni, de plata contributiei pentru asigurarile de somaj aferenta absolventilor angajati si primesc timp de 12 luni pentru fiecare absolvent pana la 700 lei, cu obligatia de a mentine raportul de munca cel putin 3 ani). Una dintre modificarile propuse cu privire la aceasta problema a fost ca subventiile sa fie acordate pe perioada contractului de munca (intr-o anumita limita) cu angajatul respectiv, fara a impune alte conditii cu privire la mentinerea raportului de munca dupa finalizarea perioadei de subventie. Totodata, ar trebui incurajata implicarea tinerilor pe piata muncii pentru a castiga experienta profesionala inainte de finalizarea studiilor, prin angajarea lor part-time si pe perioada vacantelor.

O alta cauza identificata se refera la sistemul de evaluare a performantei universitatilor: acestea ar trebui sa fie ierarhizate in stransa corelatie cu obiectivul lor de functionare – pregatirea pentru piata muncii si finantate in consecinta, evitand astfel riscul de a specializa tineri pe domenii pentru care nu exista cerere.

Somajul nu afecteaza insa numai tinerii, ci si alte categorii sociale (rata somajului in 2012 a fost de 7,1% conform Eurostat). Solutiile propuse pentru scaderea ratei somajului sunt:

  • elaborarea unui sistem coerent de inlocuire a prestatiilor sociale cu masuri active care sa elimine dependenta de stat;
  • directionarea fondurile colectate din taxe si impozite (legate de contractele de munca) catre proiecte sau catre institutii care deruleaza proiecte de formare profesionala si integrare pe piata muncii;
  • realizarea unui sistem de sprijin pentru revenirea la munca a persoanelor cu handicap;
  • dezvoltarea de catre ONG-uri de proiecte care sa vina in sprijinul includerii pe piata muncii a categoriilor defavorizate – activitati economice care sa nu urmareasca neaparat profitul, ci scopul social;
  • somajul tehnic – poate reprezenta o solutie pentru mentinerea raportului de munca cu angajatii in situatii de criza (conform OUG nr. 4/2010, angajatorul poate plati doar 75% din salariile angajatilor si este scutit de la plata contributiilor de asigurari sociale pe o durata de cel mult 90 de zile).

In Romania, 34% dintre persoanele cu dizabilitati sunt inactive pe piata muncii, iar 6.6% sunt somere. Solutia este promovarea educatiei incluzive in programele propuse de scoli si universitati. Participantii la dezbatere au fost de acord ca institutiile publice ar trebui sa fie un exemplu in ceea ce priveste angajarea persoanelor cu dizabilitati.

Au fost oferite exemple din alte state: in Franta de exemplu, companiile din sectorul privat si din cel public care au mai mult de 20 de angajati au obligatia de a angaja in proportie de 6% persoane cu dizabilitati.

In Irlanda exista subventii importante pentru companiile care integreaza persoane cu dizabilitati (de pana la 10.000 EUR). Daca angajatorul are mai mult de 30 de angajati cu dizabilitati, beneficiaza de o subventie de  30,000€ pentru angajarea unui specialist care sa supervizeze munca acestora.

In ceea ce priveste munca la negru, un raport al Comisiei Europene arata ca 23% dintre respondentii romani au declarat ca au fost platiti total sau partial la negru, iar 31% nu au fost dispusi sa raspunda la intrebari legate de acest aspect. Avem asadar cea mai mare rata de plata la negru din Uniunea Europeana, indicator ce are impact si asupra nivelului evaziunii fiscale.

Au fost identificate urmatoarele solutii: diversificarea formei de angajare si a formelor contractuale dintre angajator si angajat, precum si sprijinirea proiectelor de antreprenoriat.

In privinta asigurarii unui mediu de lucru sigur pentru angajati, in Romania, din 4.559 de accidente de munca in 2012, 497 s-au soldat cu decesul victimei – una dintre cele mai mari rate din Europa. O problema identificata de cate participanti a fost lipsa masurilor ferme impotriva vinovatilor (exista foarte putine cazuri in care vinovatii sa fi fost penalizati).

Reprezentantii Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale au atras atentia asupra faptului ca valoarea indicatorului referitor la formarea adultilor (life long learning) este viciata de absenta raportarii. Firmele care realizeaza formare profesionala nu comunica acest lucru catre autoritati si asta face ca Romania sa raporteze o rata de formare a adultilor de 1,3%, una dintre cele mai scazute din Europa.

In ceea ce priveste egalitatea de sanse intre femei si barbati, reprezentantii MMFPS au evidentiat faptul ca, atunci cand vorbim despre integrarea tinerilor pe piata muncii, femeile au mai mult succes la angajare (o rata superioara de angajabilitate), insa evolutia profesionala este mult mai lenta decat a barbatilor. Acestia din urma se angajeaza mai greu, insa au o evolutie mult mai rapida pe scara ierarhica. De altfel, femeile reprezinta doar 10% din conducerea de top a companiilor romanesti.

Masa Rotunda "Responsabilitatea sociala in domeniul resurselor umane" a avut loc in data de 27 noiembrie 2012 la sediul Fundatiei Romano-Americane.
Mai multe informatii si detalii la aceasta pagina

***

Calendarul actualizat al seriei de mese rotunde "Probleme si solutii pentru stimularea responsabilitatii sociale in Romania":     Antreprenoriatul social in Romania – oportunitati si provocari (ianuarie 2013);

  1.     Stimularea responsabilitatii sociale prin sistemul de achizitii publice (februarie 2013);
  2.     Antreprenorii si responsabilitatea sociala corporativa. Cum ajunge RSC in IMM-uri? Ce poate insemna RSC in IMM-uri? (martie 2013);
  3.     Raportara RSC – impusa sau voluntara? Pro si contra reglementarii. (aprilie 2013);
  4.     Consumatorul responsabil (aprilie 2013);
  5.     Instrumente, facilitati si stimulente pentru promovarea responsabilitatii sociale a organizatiilor (mai 2013);
  6.     Responsabilitatea sociala in scoli si universitati (iunie 2013);
  7.     Viitorul responsabilitatii sociale (iulie 2013).
 

ANUNTURI / STIRI ORGANIZATIE
Evenimente Stiri Resurse Cercetari
toate stirile
Evenimente Angajari Training
toate anunturile