Data: 2013-01-22
Metoda de privatizare de tip MEBO (Management Employee Buyout - vanzarea catre salariati si management) este un proces prin care activele unei companii detinute de stat erau vandute salariatilor acesteia organizati in asociatii. In Romania aceasta metoda de privatizare a fost foarte mult folosita in procesul de privatizare a activelor statului in perioada 1993-2000.
Prin Legea nr. 77/1994 privind asociatiile salariatilor si membrilor conducerii societatilor comerciale care se privatizeaza si legislatia care reglementa procesul de privatizare s-a declansat acest proces de vanzare a intreprinderilor catre salaratii organizati in asociatii. Asociatia este o persoana juridica in scopul de a dobandi si de a folosi in conditiile legii, in numele si pentru aceste persoane, actiuni ale societatilor comerciale cu capital majoritar de stat, in vederea privatizarii acestora in conditiile legii, in cadrul unei societati comerciale fiind permisa constituirea unei singure asemenea asociatii. Asociatia putea fi constituita de salariati, fosti salariati si fosti salariati care s-au pensionat de la respectiva societate comerciala, conducerea societatii si furnizorii – producatori agricoli ai respectivei societati. Asociatiile au fost implicate in ceea ce s-a numit Programul Actionarilor Salariati - PAS.
MEBO a fost popular in primii ani de tranzitie (1993-1995), conducand la cresterea ponderii proprietatii detinute de salariati. Aceasta etapa a fost urmata de privatizarea in masa (1995-1996) - „cuponiada”, care a constat in distribuirea gratuita catre populație a unor „cupoane de privatizare”, cu o valoare nominala determinata, de 975.000 lei, astfel un numar mare de cetateni romani primind o parte, fie si infima, a proprietatii.
Prezentam succint cateva din concluziile studiului “Privatizarea MEBO in Romania. Procesul de privatizare si rezultatele improprietaririi”, autor Álmos Telegdy, de la Universitatea de Stiinte Economice, Budapesta si Universitatea Central-Europeana, Budapesta:
"Pe marginea avantajelor sau dezavantajelor pe care le are proprietatea detinuta de salariati au loc numeroase controverse stiintifice. Argumentele sustinatorilor privatizarii MEBO sunt ca distribuirea profitului si participarea angajatilor la luarea deciziilor au efecte pozitive asupra performantei firmei, pe cand cercetatorii care se opuneau acestei metode subliniau incapacitatea muncitorilor de a restructura societatea, pentru ca una din metodele de restructurare neagreate de catre ei era tocmai reducerea de personal.
Salariatii organizati in Asociatia Angajatilor (Programul Actionarilor Salariati — PAS) au beneficiat de un tratament preferential in procesul de privatizare prin oferta publica si licitatie garantat inca de la prima Lege a privatizarii (58/1991, art. 48), tratament extins prin normele metodologice ale legii si la negocierile directe, metoda utilizata in majoritatea cazurilor de privatizare MEBO. Aspectul preferential al programului l-a constituit creditul acordat de catre FPS (Fondul Proprietatii de Stat) pentru cumpararea actiunilor, cu o dobanda reala negativa. Datoria putea fi platita din profituri, iar societatea era scutita de taxa pe profit pe perioada rambursarii. Conditiile de cumparare favorabile pentru angajati s-au mentinut si in legislatia ulterioara (Ordonanta de Urgenta 88/1997) care acorda un capitol separat cumpararii de actiuni de catre salariati (Capitolul 2), si mentine avantajele de pana atunci.
Organizatia careia i se acorda acest tratament preferential si care dobandea dreptul de proprietate, ii reprezenta pe salariati si raspundea pentru plata datoriilor rezultate din vazarea intreprinderii este Asociatia Angajatilor (Programul Actionarilor Salariati — PAS). “Pentru eligibilitatea la preferintialitatea stipulata prin lege, conducerea curenta, angajatii si muncitorii pensionari ai caror ultim loc de munca a fost in societatile respective au format aceasta organizatie… Functionarea PAS-ului nu era reglementata in detaliu in lege, exceptand doar faptul ca alegerea consiliului de conducere revenea membrilor sai si nu conducerii companiei.
“Sistemul de votare din cadrul PAS si distributia actiunilor catre membrii sai sta la discretia companiei. In functie de drepturile de vot, de ponderea relativa a muncitorilor si a directorilor in PAS, precum si de actiunile detinute direct (nu prin PAS!), societatile privatizate prin metoda MEBO pot lua forme de proprietate diferite. Daca in sistemul de votare PAS avem varianta „un om-un vot”, iar PAS are majoritatea actiunilor, compania putea fi clasificata ca functionand ca o cooperativa de productie. Daca dreptul de vot in PAS este distribuit in functie de actiunile detinute de membri, si managerii firmei detin o majoritate a actiunilor, atunci societatea ar putea fi mai curand controlata de conducerea firmei.”
In perioada 1992-2000 un total de 2632 de firme (35,4% din totalul firmelor privatizabile) au fost incluse in privatizarea MEBO si in mai mult de jumatate dintre ele (1652, respectiv 62,8%) salariatii au devenit actionari majoritari. …firmele MEBO au cea mai mare pondere in constructii si industria usoara. Doar o treime din firmele MEBO apartin de servicii, desi acest sector — avand o utilizare a capitalului mai putin intensiva decat in firmele industriale — este mai potrivit patronatului salariatilor, cel putin sub acest aspect.
“Firmele controlate de salariati au pierdut cele mai putine locuri de munca: in medie, forta lor de munca a scazut cu 47,2 procente. Firmele non-MEBO au suferit cea mai mare reducere de personal, avand o medie de muncitori disponibilizati de 67%, firmele in care angajatii au avut proprietate minoritara au avut de asemenea un numar mare de disponibilizari, 53%, totusi mult mai mic decat grupul amintit anterior.”
Lucrarea mentionata are urmatoarele concluzii principale:
- aceasta metoda de privatizare a jucat un rol important in transformarea proprietatii de stat in proprietate privata;
- cadrul legislativ al acestei metode de privatizare a obligat firmele sa formeze Programul pentru Actionarii Salariati (PAS), care a votat pentru toate actiunile detinute de angajati, cel putin in perioada initiala a privatizarii. Existenta PAS-ului, impreuna cu privatizarile prin actionari majoritari salariati au facut posibil ca o mare parte a acestor societati sa fie controlate de propria lor forta de munca.
In prezent mai exista active in bazele de date ale Institutului de Economie Sociala un numar mic de asociatii ale salariatilor, sub 100, printre care se numara Asociatia Salariatilor din Timpuri Noi SA, Petrom, Romtelecom, Electromagnetica sau Pasmatex.
Studiul “Privatizarea MEBO in Romania. Procesul de privatizare si rezultatele improprietaririi” este disponibil aici.
Unitati Protejate
