Rapoarte recente ale Comisiei Europene atentioneaza asupra marilor probleme sociale ale UE. Date referitoare la Romania. Partea I

Partea I

Odata cu lansarea Pachetului de Investitii Sociale, Comisia Europeana a dat publicitatii si o serie de studii cu privire la tendintele demografice si sociale si contributia politicilor sociale la incluziune, ocupare si economie (Comission Staff Working Document: “Evidence on Demographic and Social Trends. Social Policies' Contribution to Inclusion, Employment and the Economy”). Trecem in revista cateva din cele mai importante date facute publice cu aceasta ocazie, cu precadere datele referitoare la Romania.

Efectele migratiei fortei de munca

• Mai utila tarilor dezvoltate, care primesc forta de munca

Impactul migratiei asupra PIB-ului a fost mai mare in tarile primitoare decat in tarile din care origineaza lucratorii emigranti.  Astfel, studii ale Comisiei Europene arata ca PIB-ul Romaniei si Bulgariei a crescut cu 0,2% pe termen scurt si 0,3% pe termen lung, ca efect al liberalizarii pietei muncii europene,  in timp ce PIB-ul tarilor primitoare din cele 15 state vechi membre UE se asteapta sa creasca cu 0,4% pe termen lung datorita fortei de munca venite din est.

• Tendinta de scadere a populatiei de peste 5% in ultimii 10 ani va continua

Pentru Romania, libera circulatie a insemnat pierderea a aproape 10%  din populatie in ultimul deceniu, o tendinta care se anticipeaza ca va continua in urmatorii 20 ani. Pierderile cele mai mari se vor inregistra in randul tinerilor adulti (o treime din cei care vor emigra) si in randul lucratorilor cu calificare superioara.

• Romania va ajunge una din tarile cu cele mai varstnice populatii din UE

Desi Romania este astazi printre tarile cu cele mai tinere populatii din UE, prognozele sunt ca in 2050-2060, ea se va numara printre tarile cu cele mai varstnice populatii.

Expertii Comisiei concluzioneaza ca emigrarea fortei de munca, impreuna cu procesul de  dezindustrializare care a urmat colapsului Uniunii Sovietice va exacerba inegalitatile existente intre regiunile Europei.

Investitii sociale si nu protectie sociala - despre cheltuieli sociale eficiente

La nivelul UE cheltuielile destinate protectiei sociale reprezinta aproximativ 30% din PIB. Romania este tara care aloca cel mai mic procent din PIB protectiei sociale, 18%, urmata de Bulgaria, Estonia si Letonia, fata de 32% in Danemarca, Franta si Olanda.

Cheltuielile cu protectia sociala in statele membre UE 2010 (% din PIB)

Romania se numara de asemenea printre tarile cu cel mai mic buget alocat sanatatii. La nivelul UE, sanatatea si asistenta medicala reprezinta peste 8% din PIB (sau aproape 30% din cheltuielile cu protectia sociala), Romania fiind insa unul dintre statele cu cele mai mici bugete, 4% din PIB fata de 12% in Irlanda si aproape 11% in Olanda. Asistenta pentru someri - ajutoarele de somaj in principal - de asemenea, au alocari  mult mai mici in Romania (0,6%), comparativ cu media europeana de 2%.

Studiile lansate de Comisia Europeana in ultima vreme atrag atentia asupra necesitatii ca statele membre sa se concentreze pe investitiile sociale mai degraba decat pe protectia sociala in general. Analiza Comisiei pune in evidenta ca acele cheltuieli facute cu masurile active legate de piata muncii, serviciile de ingrijire a copiilor, educatia, cercetarea si reabilitarea sunt de fapt investitii sociale.  De asemenea expertii Comisiei noteaza ca tarile care aloca resurse mai mari acestor domenii au rezultate mai bune in generarea ocuparii si combaterea saraciei.

Studiile pot fi consultate aici.

Urmariti site-ul IES pentru continuarea acestui material in zilele urmatoare.

Articol redactat de Ancuta Vamesu, specialist Institutul de Economie Sociala (Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile), cu sprijinul Confederatiei Caritas Romania.

[sursa imaginii: aici]