«  Acest site este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013  »

Bucuresti-un oras care ii include pe marginalii sai

Postata in: Stiri IES
Data: 2013-07-23

 

 

Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile si Institutul de Economie Sociala  au organizat in data de 17 mai 2013, Dezbaterea regionala Bucuresti-Ilfov - O regiune, o capitala, un oras cu o economie sociala si solidara -Forum deschis al economiei sociale, in Bucuresti, la Hanul lui Manuc. Acest articol face parte dintr-o serie de articole care prezinta opiniile si concluziile Dezbaterii Regionale. Mai multe detalii aici.

Facilitator: Mircea Toma, Active Watch
Puncte de vedere: Cristina Eremia (Centrul Comunitar pentru Educatie Creativa si Arta Activa La BOMBA), Doina Crangasu (Confederatia Caritas Romania), Elena Adam (Samusocial din Romania)


Dimensiunea problemei 

Grupurile  marginalizate din Bucuresti sunt numeroase. Printre ele gasim:

  • Copii si adulti din familii numeroase, fara venituri (parinti care traiesc din alocatiile copiilor/pensiile bunicilor) sau cu venituri foarte mici, nivel de educatie scazut (max. 8 clase), fara calificare profesionala; 
  • Batrani cu pensii extrem de mici, care traiesc singuri sau in cuplu, fara copii sau apartinatori; 
  • Persoane (copii si tineri) cu dizabilitati din familii cu venituri modeste;
  • Chiriasi din locuinte retrocedate -Odata cu retrocedarea in natura a proprietatilor preluate abuziv de stat, situatia chiriasilor din aceste locuinte s-a acutizat, protectia acestora prin asigurarea unei locuinte de catre consiliile locale fiind aproape imposibil de realizat datorita incapacitatii fondului locativ construit de a prelua solicitarile de locuinta formulate;
  • Persoane fara adapost;
  • Persoane victime ale traficului de fiinte umane.

Numarul acestor grupuri nu figureaza in statistici. O analiza a Confederatiei Caritas Romania identifica urmatoarele probleme cu care acestia se confrunta si care sunt multiple: 

  • Saracia (venituri mici sau lipsa veniturilor), generata de “mostenirea familiala”, educatie precara si/sau lipsa unei pregatiri profesionale; 
  • Incapacitatea de a accesa un loc de munca corect /suficient remunerat; 
  • Incapacitate fizica sau psihica (boala cronica, dizabilitate sau batranete); 
  • Izolare sociala: absenta familiei, lipsa contactelor sociale, a retelelor sociale-acces limitat la informatii si oportunitati reduse pe piata muncii pentru grupurile vulnerabile.  

Prezentarea completa a analizei realizata de catre Confederatia Caritas precum si o prezentare a serviciilor acestora poate fi consultata la aceasta pagina.

Asociatia Samusocial a constatat ca in ultimii ani numarul persoanelor fara adapost a crescut semnificativ, numai in Bucuresti fiind cunoscute aproximativ 5 000 de persoane. Una si poate cea mai importanta nevoie actuala a lor este asigurarea unui adapost, avand in vedere ca numarul paturilor in adaposturile de noapte sunt mai mult decat insuficiente, respectiv doar 330 la nivelul intregii Capitale. 

Din cauza numarului insuficient de paturi, adultii strazii sunt nevoiti sa isi petreaca noptile fie in scari de bloc, in baraci, rulote sau masini parasite, in gara sau in canale. Aceste locuri de adapostire sunt folosite nu numai pe perioada verii, ci si in anotimpul rece. Mai multe date obtinute de Asociatia Samusocial despre adultii strazii din Bucuresti pot fi consultate la acest link

Zona Rahova-Uranus-Sabinelor este una dintre zonele de unde urmeaza sa fie evacuate 30 de familii, aproximativ 120 persoane.
In aceasta situatie, Asociatia Comunitara La Bomba a venit cu solutia economatului locativ - posibilitatea de a construi un bloc pentru cele 30 de familii.


Cauzele fenomenului

Cei prezenti au identificat urmatoarele cauze pentru care marginalizarea sociala ramane o problema in Bucuresti:

  • Insuficenta serviciilor sociale de preventie si de interventie/incluziune; 
  • Lipsa unei strategii integrate de asistenta sociala privind incluziunea sociala a grupurilor vulnerabile, expuse riscului de marginalizare;
  • Cooperare redusa intre serviciile publice si cele private;
  • Resurse limitate pentru ongurile furnizoare de servicii sociale;
  • Serviciile sociale nu sunt o prioritate pentru apl (situatie reflectata si in alocarea bugetara);
  • Absenta unei culturi a solidaritatii bazata pe filantropie organizata;
  • Persistenta unor prejudecati / marginalizare, segregare, etichetare;
  • Lipsa unui plan integrat intre administratiile sectoarelor si capitala, de asigurare a locuintelor sociale in general, si a locuintelor pentru chiriasii evacuati, in particular.

Propuneri ale organizatiilor participante

  • Elaborarea in mod participativ, cu implicarea tuturor, a unor politici publice privind incluziunea sociala la nivelul Municipiului Bucuresti si a unei strategii integrate cu o viziune pe termen lung;  
  • Crearea unui cadru institutional, cu infrastructura si resurse financiare corespunzatoare, pentru servicii comunitare de specialitate (mobile), cladit pe preventie, activare, competenta, responsabilitate;
  • Dezvoltarea unui parteneriat intre autoritatile publice si ONG-uri pentru rezolvarea unor probleme sociale, de marginalizare (ex. servicii de asistenta sociala, Politia Comunitara), care poate include accesare de  fonduri structurale de catre autoritatile publice locale in parteneriat cu ONG-urile;
  • Alocare de fonduri din bugetele locale si contractarea serviciilor sociale catre furnizorii privati (ONGuri);
  • Creare de oportunitati de angajare pentru persoanele vulnerabile si stimularea activitatilor de economie sociala;
  • Subventii si facilitati fiscale pentru ONG-uri si institutii care au intreprinderi sociale;
  • Retea de asistenti sociali si observatori ai acestui fenomen social: al persoanelor fara locuinta, fenomen care trebuie coroborat cu cel al altor probleme sociale-lipsa locurilor de munca;
  • Introducerea unei cote legale pentru angajarea ”marginalilor” care au posibilitatea sa lucreze;
  • ECONOMATUL LOCATIV;
  • Dezvoltarea serviciilor – infiintarea de noi servicii si diversificarea/adaptarea serviciilor la nevoile persoanelor/grupurilor vulnerabile – de ex. servicii de consiliere (psihologica, educationala si profesionala) si servicii educationale (alfabetizare, calificare profesionala, abilitati de viata independenta) oferite in parteneriat public-privat (colaborare intre autoritatile publice, mediul privat si ONG-uri).
  • Campanie de sensibilizare a angajatorilor pentru a scadea nivelul de marginalizare al persoanelor dezavantajate.

Puteti descarca acest articol de la aceasta pagina.

 

 

ANUNTURI / STIRI ORGANIZATIE
Evenimente Stiri Resurse Cercetari
toate stirile
Evenimente Angajari Training
toate anunturile