Data: 2013-07-31
Profesorul Ion Clopotel este unul dintre cei mai importanti publicisti ardeleni din perioada interbelica. In studiile si volumele sale cu tenta social-democrata face un apel constant la democratizarea vietii publice si la cooperativizarea rurala pentru ca taranimea sa aiba printr-o forma asociativa un acces mai larg la piete si un grad mai ridicat de bunastare. A fost un critic constant al centralizarii statului interbelic, al oligarhiei liberale si al neglijarii minoritatilor in procesul politic.
Eseul de mai jos, denumit „La inceput a fost cuvantul”, este publicat in volumul „Criza democratiei in Romania” si a aparut in 1926 la Editura revistei Societatea de Maine din Cluj. Publicistul si antropologul angajat trateaza posibilitatea gandirii unui alt model de dezvoltare economica pentru Romania si cu precadere a Muntilor Apuseni (unde spre exemplu locuitorii nu poseda aurul muntilor), bazat pe facilitarea asocierii locale in scop productiv si pe stapanirea pamantului si a mijloacelor de productie de catre muncitori si fermieri, asa cum pun accentul, mai mult sau mai putin timid, si militantii din campania Salvati Rosia Montana, atunci cand discursul activist nu incadreaza Rosia Montana intr-un limbaj strict patrimonial. Aceasta modesta dezgropare a articolului publicistului Clopotel si a curentului cooperativist de gandire asociat ganditorului ardelean este dedicat lor si festivalului FanFest pe care il organizeaza la Rosia Montana in perioada 15-18 august 2013, inca una dintre cele mai frumoase localitati din Transilvania, cu al sau aur verde care merita oricand (re)vazut.
Manuitorii scrisului isi incheie foarte adesea articolul de gazeta, astfel: sa trecem dela vorba la fapta. In convorbirile particulare zilnic se comunica aceeasi fraza menita sa inchida toata intelepciunea si sa puna balzam pe toate ranile sociale: sa ispravim cu vorba, sa trecem la fapta! Bine, sa trecem, dar vorba prea adesea n’a fost decat o notiune vana. Si lumea este satula de vorbaria goala, de dorinta spusa din varful limbii nu ca ceva gandit, profund meditat. Si aici este intregul sens al lucrului. Inainte de a incepe sa infaptuiesti ceva, trebuie sa stii clar ce doresti, ce vrei sa realizezi. Sa ai intuitia sigura, in capul tau sa fie lamurit calculul aproximativ al liniei de tras pentru a nu da gres. Inainte de a spinteca pantecul muntelui ce trebuie taiat de linia ferata, inginerul isi precizeaza planurile cu meticulozitate.
Nu este suficienta dorinta de a savarsi o fapta; e nevoie sa ai in prealabil ideia clara a lucrului, sa stii ce vrei. Si daca nu este posibil ca astazi poporul roman sa indeplineasca o civilizatie cu pasi repezi, vina este ca nu exista o cultura teoretica, o pregatire prealabila, o cunoastere a principiilor pe cari se razima o actiune.
In rezumat, posibilitatile de traducere in realitati ale ideilor stau in functiune de gradul culturii teoretice.
Ideia se cere pusa in circulatie, comunicata in mod oral ori in scris. Contine o tendinta de expansiune. Este in ea ceva aproape epidemic. Se prinde repede si se propaga. Ideia este generatoare de stimulanti ai actiunii. [...]
Articol preluat de pe site-ul CriticAtac. Pentru a-l citi in intregime click aici.
[sursa imaginii: aici]
Unitati Protejate
