«  Acest site este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013  »

O noua lucrare aparuta la editura Polirom: "Economie sociala, bunuri si proprietati comune in Romania"

Postata in: Evenimente sector (Ro)
Data: 2013-08-07

 

 

 

 

„Tragedia bunurilor comune”, de fapt multiplele tragedii, cum ar fi cea a padurilor Romaniei la care suntem martori azi, ar putea oare fi oprite printr-o intelegere mai buna a mecanismelor care declanseaza aceste procese si recursul la metodele de administrare in comun arhaice care au fost redescoperite odata cu restituirea proprietatii, metode care asigurau sustenabilitatea resurselor respective pentru generatiile viitoare? Pot aceste intreprinderi colective declarate parte a tezaurului istoric al Romaniei sa ne ajute sa reinviem odata cu ele si spiritul binelui comun care insufleteste economia sociala?

Comunitatilor care detinusera in gestiune comuna terenuri cu vegetatie forestiera si pasuni li s-au redat dupa 1989 prin Legea nr. 1/2000  pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere si prin Legea nr. 247/2005 drepturile de proprietate in formele asociative de dinainte de 1945 si anume: composesorate, obsti de mosneni in devalmasie, obsti razesesti nedivizate, paduri graniceresti si alte forme asociative asimilate acestora - eliberandu-li-se un singur titlu de proprietate. Potrivit legii (*1)  si Codului silvic al Romaniei (*2), capitolul special dedicat formelor asociative ale proprietarilor de paduri, in vederea administrarii si exploatarii terenurilor forestiere membrii formelor asociative de acest tip sau moștenitorii acestora li se cerea sa se constituie intr-o asociatie autorizata de catre judecatorie. Codul instituie Registrul national al asociatiilor de proprietari de paduri, tinut la nivelul autoritatii publice centrale, care raspunde de silvicultura si precizeaza ca obstile de mosneni in devalmasie, obstile de mosneni in indiviziune, obstile razesesti nedivizate, composesoratele, padurile graniceresti, padurile urbariale, comunele politice, alte comunitati si forme asociative cu diferite denumiri, existente anterior anului 1948, fac parte din tezaurul istoric al Romaniei. La sfarsitul anului fiscal 2008 erau active 906 (*3) astfel de  asociatii (inregistrate sub diverse denumiri: composesorat in Transilvania, asociatia de padurit si pasunat, obstea moșnenilor in Moldova, Muntenia si Oltenia, asociatia urbariala in Banat, grupul asociativ de padure). Formele asociative detineau in 2008 14% din fondul forestier al Romaniei, o suprafata aproape egala cu cea detinuta de unitatile administrativ-teritoriale (*4). O astfel de obste este astazi Obstea Viisoara din Vrancea.

Acesta este contextul in care apare la editura Polirom lucrarea „Economie sociala, bunuri si proprietati comune in Romania”, autori Calin Cotoi si Oana Mateescu.

Va prezentam astazi cateva extrase care sa va dea o idee despre temele pe care le abordeaza autorii in aceasta lucrare care probabil va deveni de referinta pentru domeniu in Romania.

Problema bunurilor si a proprietatilor comune din Romania este una ce tine de un curent general european cu intarzierile de rigoare in spatiile periferice ale capitalismului. Bunurile comune (commons) se prezinta sub forme extrem de variate: paduri devalmase, obsti cu diferite organizari, composesorate, institutii de intrajutorare, lacuri si locuri de pescuit. Cadrul juridic autohton a garantat indivizibilitatea si inalineabilitatea proprietatii comune a formelor asocative, insa nu a incercat o organizare sau o clasificare a acestor structuri.

Bunurile comune devin vizibile la inceputul modernitatii economice europene ca acel ceva ce este ingradit si diminuat pe masura ce este scos din folosinta comuna de catre antreprenorii capitalisti: pasuni, paduri sau pamanturi agricole ale comunitatilor rurale ce devin proprietate privata. De generatii bunurile comune, dezagregate, risipite si privatizate, pareau sa fi disparut sau sa fie o specie pe cale de disparitie in lumea industrializata. Din punctul de vedere al studiilor academice (si in special istorice) importanta lor practica, economica si politica parea sa fie aproape inexistenta – mai ales odata cu esecul curentelor celei de-a treia cai atat in Rasaritul european (narodnicismul si poporanismul), cat si in Occident (miscarea cooperatista, economia sociala).”

Lucrarea porneste de la descoperirile cercetatoarei americane Elinor Olstrom - pentru care aceasta a primit premiul Nobel in 2009 - care a constatat ca, dupa cum precizeaza autorii lucrarii, „in multe cazuri, utilizatorii bunurilor comune pot organiza institutii colective, de obicei de dimensiuni mici, ce gestioneaza cu succes resursele detinute in comun”. Autorii constata ca „formele de proprietate comuna reconstituite acum nu sunt compuse dintr-un set de relatii stabile din punct de vedere temporal” si incearca sa raspunda unor intrebari cheie legate de acestea: „Cum ar trebui sa arate noile obsti si composesorate: asa cum au fost ele recunoscute de stat la inceputul secolului al XIX-lea, asa cum au fost codificate prin Codul Silvic din 1910, asa cum au fost descrise de sociologii si istoricii interbelici sau poate asa cum au persistat si functionat in timpul socialismului? Care dintre aceste versiuni ale proprietatii devalmase ar trebui readusa la viata in prezent?”

„Prin analiza din aceasta carte am argumentat ca reaparitia recenta a economiei sociale si a proprietatii comune in lexiconul social si politic contemporan implica si recuperarea semnificatiilor lor istorice, dar si incercarea de a intelege cum sunt ele actualizate si situate teoretic si practic... Economia sociala si proprietatea comuna nu sunt nici pe departe vestigii anacronice, ci elemente vizibile ale criticii sociale contemporane”, rezuma si concluzioneaza autorii.  

DESPRE AUTORI

Calin Cotoi este conferentiar la Universitatea Bucuresti (Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala) si preda cursuri de istorie sociala, antropoloie politica si teorii sociale.

Oana Mateescu este doctorand in Antropologie si istorie la Universitatea Michigan (SUA) si preda la Universitatea Bucuresti (Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala) si Universitatea Nationala de Arte Bucuresti.

__________________

*1: Legea nr. 1/2000  pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997.
*2: Codul Silvic al Romaniei, legea nr. 46/2008, Capitolul II - Forme asociative ale proprietarilor de paduri, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 238/27 martie 2008.
*3: Ministerul Finantelor Publice - date de bilant organizaţii neguvernamentale, prelucrare FDSC.
*4: Mai multe detalii privind aceste forme asociative se vor regasi si in studiul "Organizatiile colective ale proprietarilor de terenuri agricole si forestiere. Profil, evolutie, tendinte", Claudia Petrescu (coord.) si el pe cale de aparitie la aceeasi editura.

 

ANUNTURI / STIRI ORGANIZATIE
Evenimente Stiri Resurse Cercetari
toate stirile
Evenimente Angajari Training
toate anunturile