Data: 2013-09-24
Autor: Ancuta Vamesu, IES
Ministerul Muncii a publicat in luna august Proiectul Strategiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca a Romaniei. Documentul nu mai poate fi accesat pe site-ul Ministerului Muncii, insa il puteti consulta la aceasta pagina.
Dezbaterea privind Strategia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca a Romaniei 2013-2020 nu a fost pe atat de vizibila pe cat este de importanta, pe agenda publica fiind un subiect putin acoperit. Datorita acestui fapt, dorim sa va informam asupra documentului si sa semnalam unele teme de ingrijorare in ceea ce priveste sectorul economiei sociale.
Astfel, propunerea de Strategie a Ministrelui nu acorda nicio recunoastere economiei sociale, spre deosebire de Strategia 2020 a Uniunii Europene. Aceasta din urma mentioneaza ca "Intreprinderile din economia sociala, cooperativele, societatile mutuale precum si microintreprinderile, inclusiv activitatile independente, pot oferi o sursa de solutii inovatoare pentru a raspunde cererilor sociale intr-un proces participativ, oferind ocazii specifice de insertie profesionala pentru cei aflati cel mai departe de piata fortei de munca."
Proiectul de strategie este un document interesant si contine o serie de constatari utile, dar si un set de masuri incropite.
CONSTATARI UTILE
Astfel, in aceasta propunere regasim urmatoarele constatari utile:
- Modelul Romaniei de crestere economica, din perioada 2000–2010, bazat mai mult pe consum intern si nu pe ocupare, a fost unul nesustenabil, criza punand in evidenta vulnerabilitatile acestuia. Chiar in perioada 2000–2008 cand s–au inregistrat ritmuri de crestere economica mari, ocuparea fortei de munca nu a fost influentata semnificativ de acest context favorabil.
- In perioada 2000-2012 Romania a pierdut 5,7 puncte procentuale din rata totala de ocupare a populatiei in varsta de munca 20 – 64 de ani
- Ca si rapoartele IES privind serviciile de ocupare (rapoarte disponibile la aceasta pagina), Strategia constata insuficienta resurselor financiare si umane la nivelul serviciilor de ocupare care ar putea explica progresele modeste in domeniul politicilor active pe piata muncii. Cheltuielile publice privind politicile active in domeniul pietei muncii inregistreaza valori la mai putin de o zecime din media cheltuielilor in UE (0,04% din PIB, in comparatie cu media UE 27 de 0,53% in 2009) in scadere in 2010.
OBSERVATII IES
Expertii IES au analizat documentul propus si fac urmatoarele remarci:
1. Strategia ar trebui sa includa/ sa aiba in vedere o analiza serioasa si de profunzime si sa propuna solutii adecvate pentru problemele de ocupare din mediul rural si din agricultura
Raportul constata ca aproape o treime (29%) din totalul persoanelor ocupate sunt concentrate in sectorul agricol, dar nu analizeaza calitatea ocuparii din acest sector si masurile specifice care se impun, printre care cele legate de dezvoltarea formelor asociative in agricultura.
S-ar fi impus o analiza a structurii si calitatii ocuparii din acest sector, caracterizat de existenta a numeroase locuri de munca nesalarizate - lucratori familiali neremunerati - sau fara asigurari sociale, ponderea acestora fiind de peste 60% in mediul rural - lucratorii pe cont propriu si membrii ai unei societati agricole sau ai unei cooperative erau 34,6%, iar lucratori familiali neremuneratii 26,8%.
2. Strategia ar trebui sa includa/sa aiba in vedere o analiza a problemelor muncii in economia informala in Romania, sa propuna solutii pentru ocuparea informala si munca la negru si pentru situatia de saracie in munca.
Comunicarea Comisiei Europene Agenda CE pentru noi competente si locuri de munca prevede explicit ca a patra masura in cadrul primei directii de lucru:
"Transformarea muncii informale sau nedeclarate intr-o incadrare in munca reglementata. Munca nedeclarata este ilegala. De asemenea, ea are implicatii bugetare grave, prin reducerea veniturilor generate din impozite si contributiile de securitate sociala. Ea are un impact negativ asupra productivitatii si standardelor de lucru, a dezvoltarii competentelor si a invatarii pe tot parcursul vietii.
De asemenea, ea nu ofera o baza solida pentru drepturile de pensie si accesul la asistenta medicala. Prevenirea si combaterea muncii nedeclarate, aplicarea deplina a Directivei 2009/52/CE privind sanctiunile si lucratorii ilegali, precum si masurile care sa ajute lucratorii nedeclarati sa se integreze pe piata legala a muncii contribuie la procesul de consolidare fiscala, creand conditii de concurenta echitabile pentru intreprinderi si imbunatatind calitatea locurilor de munca. Este necesar sa se amelioreze cooperarea dintre statele membre." (Agenda CE pentru noi competente si locuri de munca)
Proiectul de strategie include o directie de actiune in acest domeniu fara ca o analiza prealabila, cat de sumara sa fie inclusa si fara ca orientarea startegica generala sa fie clarificata.
3. Desi constata alocarea insuficienta de resurse pentru politicile active de ocupare, strategia nu propune o crestere a acestora, o modificare in structura alocarilor intre masurile pasive si cele active
4. Strategia ar trebui sa aiba in vedere rolul cheie al economiei sociale in ocupare in general, si in dezvoltarea de solutii la ocuparea informala, in mediul rural si ocuparea grupurilor vulnerabile in special.
Romania s-ar putea inspira in acest domeniu din politicile multor state membre si din initiativele lansate de Comisia Europeana care vizeaza dezvoltarea sectorului economiei sociale atat prin "Actul privind piata unica", cat si prin Initiativa de antreprenoriat social. Agenda CE pentru noi competente si locuri de munca prevede explicit ca a treia masura in cadrul primei directii de lucru:
Promovarea si sprijinirea activitatilor independente, a intreprinderilor sociale si a noilor intreprinderi. Persoanele aflate in cautarea unui loc de munca si care doresc sa infiinteze si sa administreze o intreprindere s-ar putea confrunta cu obstacole considerabile, printre care lipsa competentelor profesionale sau antreprenoriale sau a posibilitatilor de a beneficia de indrumare, precum si dificultatile in ceea ce priveste accesul la finantare. incurajarea spiritului antreprenorial, o mai mare disponibilitate a serviciilor de sustinere a noilor intreprinderi si a microfinantarii, precum si mecanismele de transformare a prestatiilor de somaj in granturi pentru intreprinderi nou infiintate joaca un rol important pentru stimularea activitatilor independente si crearea de noi locuri de munca.
Masurile de sprijin ar trebui sa vizeze grupurile cu cel mai mare potential (cum ar fi somerii cu competente profesionale, femeile sau tinerii) si sa se bazeze pe o stransa cooperare intre serviciile de plasare a fortei de munca, serviciile de sprijinire a intreprinderilor si organismele de finantare. Actorii din cadrul economiei sociale si al intreprinderilor sociale sunt factori importanti pentru o creare de locuri de munca favorabila incluziunii si pentru inovarea sociala si necesita un sprijin specific, de exemplu prin intermediul achizitiilor publice si al accesului la finantare. (Agenda CE pentru noi competente si locuri de munca)
Actorii economiei sociale nu sunt inclusi nici printre actorii relevanti la care se face referire in capitolul dedicat Cadrului institutional si de monitorizare a Strategiei, aici fiind mentionati doar partenerii sociali si furnizorii de formare profesionala, de stat sau privati, si undeva, generic societatea civila.
Ministerul Muncii si Agentia Nationala de Ocupare ar trebui sa ia nota de faptul ca economia sociala este un angajator important in Uniunea Europeana reprezentand peste 6,5% din totalul locurilor de munca, in timp ce in Romania economia sociala a creat deja peste 100.000 de locuri de munca, reprezentand 2,3% din forta de munca salariata din Romania. Economia sociala este un actor extreme de important tocmai in acest context caracterizat de o puternica economie informala.
Mai multe informatii privind contributia economiei sociale puteti gasi in Atlasul Economiei Sociale 2012 disponibil la aceasta pagina.
5. Strategia nu are in vedere rolul micro-creditului in stimularea ocuparii, a auto-ocuparii si nu prevede nici un fel de masuri pentru stimularea acestuia, inclusive prin forme ale economiei sociale
In ce priveste creditul strategia are in vedere numai instrumente clasice de creditare si anume credite pentru IMMuri, fara a include instrumente accesibile unor intreprinzatori din categorii de favorizate cum ar fi micro-creditul. Mai mult strategia ar trebui sa aiba in vedere dezvoltarea formelor de economie sociala in domeniul creditului rural si al micro-creditului pentru intreprinderi dupa experienta europeana a bancilor rurale, uniunilor de credit – al caror echivalent in Romania il constituie casele de ajutor reciproc CARuri, unele din ele in proces de acreditare la Comisia Europeana pentru a putea gestiona scheme de micro-creditare dedicate tocmai grupurilor vulnerabile JASMINE, cooperativele de credit.
Rolul rezervat societatii civile si economiei sociale
1. Societatea civila
Societatea civila este mentionata o singura data in Planul de masuri anexa la Strategie si anume la: Masura destinata societatii civile in Strategia Nationala de Ocupare, Obiectivul O.1.Cresterea ocuparii in randul tinerilor si prelungirea vietii active a persoanelor in varsta, Directia de actiune 1.1. Diminuarea somajului in randul tinerilor si a numarului de tineri din categoria NEETs:
Masura 1.1.2. Consolidarea cooperarii institutiilor si actorilor relevanti pentru monitorizarea tranzitiei tinerilor de la scoala la viata activa/cariera, la nivel central si regional/local prin dezvoltarea unui sistem de monitorizare a acestor tranzitii.
2. Economia sociala
Economia sociala este avuta in vedere doar in ceea ce priveste ocuparea grupurilor vulnerabile, si anume cu doua masuri in cadrul Obiectivului 2 pentru grupuri vulnerabile Imbunatatirea structurii ocupationale si participarii pe piata muncii in randul femeilor si persoanelor apartinand grupurilor vulnerabile, Directia de actiune 2.3, Cresterea participarii persoanelor apartinand grupurilor vulnerabile pe piata muncii prin dezvoltarea de masuri care sa combine suportul social cu activarea:
Pe de alta parte strategia prevede acordarea de facilitati fiscale intreprinzatorilor care demareaza afaceri in sectoarele secundar si tertiar in mediul rural si celor care creeaza locuri de munca adresate grupurilor dezavantajate din mediul rural, dar astfel de facilitati nu sunt expres prevazute si pentru intreprinderie de economie sociala, intreprinderi colective care pot avea impact asupra unor grupuri de persoane, lucratori, producatori din economia informala.
Strategia face parte din conditionalitatile pe care Romania trebuie sa le indeplineasca pentru a putea semna Acordul de Parteneriat cu Uniunea Europeana privitor la fondurile europene pentru perioada 2014-2020. Ea a fost elaborata intr-un grup inter-ministerial fara consultarea actorilor.
(sursa foto: aici)
Unitati Protejate
