Data: 2013-10-22
In octombrie 2013, Comisia Europeana a prezentat Revista Trimestriala privind ocuparea fortei de munca si situatia sociala, intr-o editie speciala care prezinta o analiza pe termen lung a caracteristicilor esentiale ale ocuparii si evolutiile sociale in UE.
Conform publicatiei mentionate, desi economia la nivelul UE da semne de redresare economica fragila, cresterea este putin probabil sa fie sustenabila daca nu devine incluziva si ofertanta in locuri de munca, indeosebi pentru ca piata muncii si conditiile sociale raman extrem de provocatoare si divergente in tarile cu crestere economica.
Provocari in UE
Astfel, dupa cum se arata in aceasta publicatie, Uniunea Europeana se confrunta cu multe provocari in ceea ce priveste ocuparea si situatia sociala a populatiei.
- O rata ridicata a somajului care, in timp, a dus la cresterea ratei somajului pe termen lung.
Singura tara din UE in care somajul in 2012 a scazut fata de 2008 este Germania, care se afla la o rata de aprox. 5%. In Romania, pe de alta parte, somajul a cunoscut in 2012 o crestere usoara, fiind totusi una dintre cele mai mici rate de crestere in UE, conform datelor mentionate.
In ceea ce priveste somajul de lunga durata, rata acestuia a crescut in tara noastra fata de 2008, cuprinzand aproximativ 4% din totalul populatiei active. Revenind insa asupra datelor, in Romania cuantificarea numarului de someri se face in mod exclusiv pe baza accesarii serviciilor de ocupare ale agentiilor publice, ceea ce poate duce la o colectare insuficienta a informatiilor.
- Scaderea dramatica a numarului locurilor de munca a dus la o scadere si mai mare a ratei de ocupare.
Incepand cu 2008 se observa (vezi graficul de mai jos) ca, in afara de o usoara crestere in prima parte a lui 2011, numarul locurilor de munca scade dramatic, afectand in mod special numarul locurilor de munca cu norma intreaga si pe perioada nedeterminata, favorizand in schimb cresterea numarului de locuri de munca cu norma partiala sau pe termen limitat.
- Cresterea numarului de locuri de munca precare si a neconcordantelor pe piata muncii
Aceasta tendinta este o alta provocare a ocuparii in UE, tendinta ce a contribuit, in timp, la cresterea ratei somajului structural. Concluziile cu privire la natura structurala a somajului se fac pe baza curbei Beveridge, care releva neconcordantele de pe piata muncii printr-o juxtapunere a ratei somajului (UR) si a numarului de locuri de munca vacante (LSI - labour shortage indicator). Mai jos putem observa evolutia acestui indicator incepand din 2008 si pana in 2013, primul si al doilea semestru. 
- Cresterea numarului tinerilor care nu se afla in prezent intr-un proces de educatie/formare si nu sunt ocupati (NEET-not in education, employment and traning), in mod special din cauza somajului acut.
In graficul de mai jos observam ca din 2008 pana in 2012, rata NEET pentru persoanele cu varste cuprinse intre 15 si 24 a crescut cu 2.3 puncte procentuale la 13,2% la nivelul UE-27. Cele mai mari cresteri s-au inregistrat in Grecia (+8,6%), Croatia (+6,6 % ), Cipru (+6.3 %) si Romania (+5,2%).
De asemenea, in ceea ce priveste clasamentul pe tari, observam ca in 2012 Bulgaria inregistreaza cea mai mare rata a tinerilor NEET, urmata de Italia si Grecia (peste 20%), urmate apoi de Spania, Irlanda si Romania. Cel mai bine la acest capitol stau tinerii din Olanda, Luxemburg, Austria, Danemarca și Germania, acestea fiind tari in care procentul tinerilor NEET a crescut foarte putin in ultimii ani sau chiar a scazut.
- Cresterea ratei saraciei si a excluziunii sociala
Aceasta evolutie are loc ca urmare a scaderii veniturilor pe gospodarie datorate atat numarului in crestere a gospodariilor in care membrii nu au un loc de munca, precum si a cresterii in saracie a persoanelor angajate.
Astfel, observam ca intre 2008 si 2012 numarul celor in risc de saracie si de excludere sociala a crescut cu peste 6 mil. persoane in UE, afectand in acest moment 24.3%.
Cresterea riscului de saracie si de excluziune sociala a afectat in mod special populatia activa, cu varste intre 18 si 54 de ani.
Alte concluzii
Cum situatia economica si sociala s-a inrautatit mult in unele state membre, sudul si periferia mai ales fiind grav lovite, au crescut si divergentele dintre evolutiile tarilor membre, in special in zona euro. De asemenea, statele membre mai rezistente au avut si ele parte de repercusiuni, indeosebi din cauza reducerii cererii globale, a erodarii increderii si a influentelor pietelor financiare externe.
Astfel, obiectivele fundamentale al Uniunii Economice si Monetare (UEM), ca toti membrii sai sa beneficieze de promovarea convergentei economice si imbunatatirea vietii cetatenilor din statele membre, ar putea fi amenintate.
In tarile UE s-a constatat, de asemenea, o crestere a inegalitatii sociale generata de masurile de consolidare fiscala, grupurile cu venituri mai mici fiind cele mai afectate de aceste masuri, mai ales ca acestea au fost lovite deja de pierderea locurilor de munca.
Scaderea cuantumului cheltuielilor sociale, care in prima faza au fost o compensare a recesiunii, devine o stare pro-ciclica, cu efecte adverse care ar putea continua in viitor, in acest context cresterea durabila fiind tot mai dificila.
Astfel, dupa cum se arata in publicatia mentionata, este nevoie ca politicile care se adreseaza cresterii ocuparii fortei de munca sa se faca vazute in patru directii: investitii in locuri de munca si in oameni; imbunatatirea functionarii pietei fortei de munca; cresterea eficacitatii si eficientei sistemelor fiscale si de prestatii si construirea dimensiuni sociale autentice a UEM.
Un rezumat al Revistei trimestriale puteti citi la aceasta pagina.
(Sursa foto: aici)
Unitati Protejate
