Data: 2013-11-05
Evacuari in serie in Bucuresti - familii lasate in strada
IES - Partener al comunitatii Rahova
Vineri 18 octombrie 2013, in cadrul evenimentului Rahova Delivery, a avut loc "Masa de dialog 1" unde s-a discutat situatia zonelor de locuit urbane defavorizate cu doua solutii posibile: una din perspectiva Drepturilor Omului, mai precis a dreptului la locuire decenta si cea de a doua a strategiilor de interventie integrate.
Reprezentanti ai unor importante organizatii neguvernamentale au discutat impreuna cu reprezentanti ai comunitatii Rahova si cu consilierul local Florin Manole (Sectorul 5) mecanismele legale disponibile in Romania pentru persoane aflate in dificultate in ceea ce priveste locuinta.
Cadrul mai larg al discutiilor l-a constituit problematica locuitorilor din case nationalizate care nu au beneficiat de sanse egale cu locuitorii din apartamentele construite din fondurile statului in perioada comunista, primii neputand sa isi achizitioneze locuinta. Multi dintre acestia sunt de etnie roma - aflati in zone centrale ale oraselor.
Se poate vorbi de o discriminare in accesul la locuire. Incertitudinea asupra proprietatii care a persistat multi ani a dus la degradarea acestor imobile, astfel locatarii, dintre care multi romi sau persoane in situatii sociale dificile continua sa locuiasca in conditii sub-standard. Locuitorii acestor spatii care nu le apartin nu au siguranta duratei de folosire a locuintei si traiesc cu amenintarea sau chiar iminenta evacuarii.
In cadrul discutiilor s-au conturat mai multe solutii:
1. CeRe (Centrul de Resurse pentru Participare Publica) si Asociatia Nationala a Birourilor de Consiliere pentru Cetateni s-au alaturat demersurilor comunitatii din Rahova in asigurarea unei solutii viabile la problema locativa cu care acestia se confrunta.
CeRe si ANBCC au propus continuarea campaniei pentru Dreptul la locuinta decenta. Reprezentanta CeRe, Florina Presada, a remarcat ca numai in Bucuresti exista peste 15.000 de solicitari nesolutionate de locuinte sociale. Aceasta situatie se regaseste in toate marile orase din Romania, unde exista sute de cazuri in care cetatenii sunt aruncati in strada - la propriu - uneori chiar de catre autoritati si nu au garantat niciun drept.
Cele doua organizatii au prezentat comunitatii Rahova propunerea de a introduce dreptul la o locuinta decenta pentru toti cetatenii Romaniei intre drepturile garantate de Constitutie, propunere insusita anterior si de Asociatia LaBomba pe langa alte ONG-uri* si transmisa Forumului Constitutional din luna mai.
Textul propunerii este disponibil aici. In sprijinul direct al Comunitatii Rahova, CeRe poate transmite solicitari de informatii publice cu privire la situatia locuintelor sociale la nivelul Capitalei si sectorului 5.
*Asociatia LaBomba Studios, Centrulde Resurse pentru Participare Publica, Asociatia Nationala a Birourilor de Consiliere pentru Cetateni, Asociatia Romano BoutiQ, Asociatia ActiveWatch si Asociatia Miscarea Civica Militia Spirituala
2. Ateliere Fara Frontiere (AFF)
Reprezentanta AFF, Raluca Ouriaghli a atras atentia asupra impactului in crestere al acestei probleme pe care si ei au identificat-o si in randul lucratorilor defavorizati angajati in intreprinderea de insertie a organizatiei. Lipsa unui domiciliu stabil este un obstacol in obtinerea unei carti de identitate si, mai departe, in angajarea cu acte in regula. In Franta aceasta problema a fost abordata din perspectiva dreptului opozabil la locuinta.
AFF a propus organizatiilor prezente crearea unui Grup de Lucru pe tema Locuirii.
3. Salvati Bucurestiul
Nicusor Dan, reprezentant al Asociatiei Salvati Bucurestiul, a atras atentia asupra lipsei de transparenta in administrarea fondului de locuinte sociale atat la nivelul Capitalei cat si al unora din sectoare si a nevoii de control public al modului in care sunt administrate. Una dintre solutiile care pot fi avute in vedere este crearea unui fond pentru locuinte sociale, de exemplu prin supra-taxarea locuintelor neutilizate.
De asemenea Nicusor Dan a atras atentia asupra necesitatii de a verifica legalitatea actelor administrative care duc la evacuare, dand exemplu in acest sens cazul comunitatilor din Berzei Buzesti. In acest caz Primaria a ordonat exproprieri, evacuarea a 1.000 de persoane si demolarea a 86 de cladiri din zona Berzei-Buzesti, printre care cladiri istorice precum Hala Matache sau Hotel Marna, actiuni ce au atras vehemente proteste ale organizatiilor neguvernamentale.
Magistratii Curtii de Apel Cluj au anulat, joi, 17 octombrie, o hotarare a Consiliului General al Muncipiului Bucuresti, din 2006, si autorizatia de constructie, din 2009, a primarului general, care vizau lucrarile la tronsoanele Piata Victoriei - Strada Occidentului si Bulevardul Dinicu Golescu - Calea Plevnei.
Prin urmare, au fost confirmate ca ilegale toate activitatile deja desfasurate in cadrul acestui proiect, iar sentinta definitiva si irevocabila emisa de Curtea de Apel Cluj deschide calea catre tragerea la raspundere a autoritatilor. Ea vine insa prea tarziu pentru cei 1000 de evacuati din zona.
4. Amnesty International
Reprezentantii Amnesty International urmaresc situatia evacuarilor din Romania de mai mult timp si au depus miercuri 16 octombrie, la Guvern, petitia "Stop Evacuarilor Fortate" sustinuta de peste 25.000 de semnaturi, prin care cer premierului Victor Ponta adoptarea unor masuri care sa opreasca evacuarile fortate in cazul cetatenilor rromi.
"Am adus cele 25.188 de semnaturi care au fost stranse prin petitia lansata de Amnesty International in luna iunie si adresata domnului prim-ministru, prin care i se cere sa puna capat evacuarilor fortate si sa garanteze dreptul tuturor la o locuinta adecvata", a declarat Catrinel Motoc, care a precizat ca semnaturile au fost stranse din 85 de tari si ca este nevoie de o "actiune imediata la nivel inalt pentru a pune capat" abuzurilor privind evacuarile fortate.
"Evacuarile ar trebui facute numai ca ultima solutie si cu deplina respectare a drepturilor omului, ceea ce include optiuni de relocare", au aratat reprezentantii Amnesty International, adaugand ca mai multe familii si-au pierdut bunuri fara a primi vreo compensatie. Cititi aici recomandarile facute de Amnesty Guvernului Romaniei.
Pentru ca autoritatile publice locale sunt cele care au responsabilitati in aceste cazuri, Amnesty a elaborat un Ghid pentru acestea intitulat CUNOASTETI-VA OBLIGATIILE - UN GHID PENTRU PREVENIREA EVACUARILOR FORTATE disponibil aici.
Masa de dialog a fost organizata de Asociatia La Bomba Studios cu sprijinul Institutului de Economie Sociala in cadrul proectului Rahova Delivery. Discutiile au fost moderate de Mircea Kivu, membru in Consiliul Director al Fundatiei pentru Dezvoltarea Societatii Civile.
Zonele de locuit urbane defavorizate - strategii de finantare din fonduri europene
Rahova Uranus este, dupa criteriile dezvoltate de specialisti, o zona de locuit urbana defavorizata. Aparute inainte de 1990 in marile orase, acestea sunt spații compacte din punct de vedere teritorial in care predomina saracia extrema și locuințele precare. Multe dintre aceste cartiere se caracterizeaza prin prezența unui numar mare de locuitori ce aparțin minoritații rome, insa nu sunt intotdeauna formate pe baza criteriilor etnice, ci, mai degraba, pe baza excluderii sociale caracterizate prin saracie, care afecteaza in mai mare masura populația de etnie roma. In aceste zone, copiii și tinerii alcatuiesc o mare parte a populației.
Deși orașele sunt relativ bine conectate la serviciile publice, copiii din aceste cartiere sarace și parinții lor - in general tineri - locuiesc in cladiri sordide, uneori pe punctul de a se prabuși, fara servicii publice, nici macar electricitate. Insalubritatea este inspaimantatoare, inclusiv din cauza lipsei apei curente și a canalizarii. De multe ori incalzirea lipsește, locuințele sunt supraaglomerate, adeseori doua sau mai multe nuclee familiale imparțind o singura camera.
O parte a populației din aceste cartiere urbane sarace a ajuns pe strazi, in principal din cauza diverselor forme de violența și a conflictelor agravate de locuințele supraaglomerate.
Astfel, sunt descrise problemele acestor zone in Acordul de Parteneriat propus de Romania Comisiei Europene pentru perioada de programare 2014-2020. Pentru viitoarea perioada de programare a fondurilor europene aceste zone vor constitui o prioritate. Ele vor trebui sa se dezvolte folosind instrumente de planificare si finantare, cum ar fi DLAC - Dezvoltare Locala Asigurata de Comunitate.
In prezent, Ministerul Dezvoltarii Regionale și Administrației Publice cu asistența Bancii Mondiale, realizeaza o analiza pentru a identifica comunitațile sarace din zonele urbane. Pentru aceste zone se intenționeaza sa fie puse in aplicare planuri integrate care vor include, pe langa masuri obligatorii privind locuințele sociale, si imbunatațirea condițiilor de locuit (prin activitați de construcție/reabilitare), investiții in infrastructura (educație, sanatate, servicii sociale), precum și masuri de incurajare a ocuparii forței de munca, prin intermediul activitaților economiei sociale.
(Sursa poza: aici)
Unitati Protejate
