Data: 2013-12-18
(interviu si articol realizat de Ancuta Vamesu - Coordonator Economie Sociala)
Interviu cu profesorul Avner Ben-Ner, Carlson School of Management
Romania a fost mereu la intersectia a diferite culturi. Toate si-au lasat amprenta asupra tarii si asupra populatiei sale. In ciuda incercarilor de a omogeniza populatia sau de a pretinde ca este omogena, Romania este caracterizata printr-o diversitate de grupuri de persoane, acestea, la randul lor, departe de a fi omogene datorita nivelului de patrundere a puterilor straine, a duratei lor de sedere si, bineinteles, multumita muntilor si vailor care au creat multe micro-culturi. Aceasta diversitate este o binecuvantare pentru economia sociala.
Avner Ben Ner, in prezent profesor la Carlson School of Management din cadrul Universitatii Minnesota, s-a nascut in Romania (pe care a parasit-o in 1965) in orasul Dej. Profesorul Ben Ner este in prezent unul dintre cei mai importanti cercetatori ai sectorului non-profit si economiei sociale pe plan mondial, autor al unor lucrari cum ar fi:
• The Nonprofit Sector in the Mixed Economy, editata de Benedetto Gui, aparuta la editura Ann Arbor: University of Michigan Press in 1993
• Economics, Values and Organization - impreuna cu Louis Putterman, cu o prefata de Amartya Sen, aparuta in 1998 la Cambridge University Press
• The Study of the Nonprofit Enterprise: Theories and Approaches (impreuna cu Helmut Anheier) aparuta in 2003 la New York: Kluwer Academic
Profesorul Ben Ner este de asemenea foarte cunoscut pentru studiile sale din domeniul intreprinderilor detinute de salariati si al cooperativelor, studiul comparativ al organizatiilor, in domeniul economiei experimentale si al comportamentului economic, fiind presedintele sectiunii de Sector public si non-profit al Academiei Americane de Management.
Principalale sale preocupari stiintifice sunt studii teoretice privind ratiunea co-existentei diferitelor tipuri de organizatii in economia mixta, mai precis ratiunile pentru care in multe economii co-exista cooperativele de producatori cu firme detinute de angajati si organizatii non-profit alaturi de firmele for-profit si organizatiile publice.
Prin studiile sale a demonstrat ca organizatiile economiei sociale reprezinta raspunsuri colective la diversele probleme pe care le creaza asimetria informationala existenta pe piata intre lucratori si management, intre cumparatori si comercianti. Studiile sale comparative asupra structurii si performantelor diverselor tipuri de organizatii non-profit, cooperative, organizatii publice si firme au evidentiat design-ul optim al unei organizatii in relatie cu strategiile de afaceri utilizate, avand in vedere elemente ca sistemele de luare a deciziei, tipuri si strategii de motivare (incentives) si monitorizare.
Profesorul Ben-Ner a lucrat de asemenea in domeniul comportamentului economic (behavioral economics), realizand studii asupra cooperarii, increderii, identitatii, reciprocitatii si valorilor.
Articolele sale apar frecvent in reviste economice, de drept, management si psihologie cum ar fi Annals of Public and Cooperative Economics, Journal of Economic Behavior and Organization, American Economic Review, Industrial and Labor Relations Review, Yale Law Journal, The B.E. Journal of Economic Analysis & Policy, Industrial Relations, Journal of Economic Psychology, Nonprofit and Voluntary Sector Quarterly, Personality and Individual Differences si multe altele.
L-am intalnit pe profesorul Ben Ner la Conferinta Economia Sociala la Rascruce, organizata de CIRIEC la Anvers in Belgia in luna octombrie a acestui an, unde a tinut una din cele mai interesante prezentari din plenara. Prof. Ben Ner a fost foarte amabil si ne-a raspuns la cateva intrebari oferindu-ne perspectiva sa asupra dezvoltarii economiei sociale in Romania si in lume. (Ancuta Vamesu)
Va invitam sa cititi si articolul in limba engleza, limba in care a fost realizat interviul original.
1. Care credeti ca este rolul economiei sociale si al intreprinderilor sociale in lumea de astazi? Sunt ele noi inventii sau inovatii ori sunt instrumente ale trecutului care supravietuiesc sau reapar in forme diferite?
"Traim intr-o era interesanta, cu numeroase provocari si oportunitati fantastice. Tehnologiile care evolueaza atat de rapid pot transforma fanteziile in realitate in orice domeniu la care ne-am putea gandi sau pe care nu ni-l putem imagina astazi, dar despre care am putea afla maine, intr-o luna sau cu siguranta in urmatoarea decada. Deschiderea lumii catre o mai mare libertate de miscare a oamenilor, ideilor, bunurilor si serviciilor a crescut foarte mult potentialului productiv si creativ al intregii lumi. Deci noi, umanitatea, avem oportunitatea sa prosperam si sa crestem mult mai mult decat oricand inainte.
Dar, exact aceleasi forte au declansat si posibilitati distructive si competitia intre tari si grupuri, care pot face ravagii la nivel local si global. Tehnologia care face viata mai usoara si mai bogata poate fi folosita pentru a oprima si a saraci vietile celorlalti. Miscarea oamenilor ce face posibila intalnirea talentului cu nevoia pentru el, iesirea din limitele inguste ale circumstantelor din nastere ale indivizilor, aceasta miscare a oamenilor creste de asemenea si conflictul si ura. Si asa mai departe.
Actorii din sectorul privat actioneaza in ambele sensuri, cautand profit oriunde il pot gasi. Guvernele accentueaza ambele trenduri, fiind in pozitia de a satisface interese diverse si contradictorii, dar rareori actionand ca promotori consecventi ai binelui public, fie local sau global.
De aici rolul organizatiilor de economie sociala. Organizatiile care compun economia sociala sunt diverse in privinta obiectivelor si comportamentului lor. Dar ceea ce este unic pentru economia sociala si le diferentiaza pe acestea, atat de organizatiile for-profit, cat si de sectorul guvernamental, este faptul ca sunt infiintate voluntar pentru a indeplini obiective comune unor grupuri mai mici sau mai mari de indivizi si cauta sa atinga aceste obiective, fie fara a produce profit pentru un individ sau un grup mic de factori interesati, fie cautand profituri si alte beneficii financiare pentru intregul grup sau pentru o categorie de factori interesati. Aceasta abordare este comuna organizatiilor nonprofit, cooperativelor de producatori, intreprinderilor sociale si cooperativelor de consum.
Deci ce rol pot sa aiba acestea pentru a potenta oportunitatile si pentru a reduce amenintarile, local si global? Pot, daca sunt bine organizate si guvernate, sa ofere servicii locale care sunt mult mai bine adaptate preferintelor locuitorilor si sa ofere servicii cu rol de reglementare care sa umple golul lasat de organizatiile guvernamentale si cele private in asigurarea conditiilor de munca, protectiei mediului, calitatea hranei si altele de acest fel."
2. In cazul Romaniei, o tara de care sunteti intrucatva legat personal, credeti ca exista anumite conditii culturale, istorice sau economice care au impact asupra modului in care evolueaza acest tip de intreprinderi-organizatii? Cum vedeti evolutia acestui sector?
"Romania a fost mereu la intersectia a diferite culturi. Toate si-au lasat amprenta asupra tarii si asupra populatiei sale. In ciuda incercarilor de a omogeniza populatia sau de a pretinde ca este omogena, Romania este caracterizata printr-o diversitate de grupuri de persoane, acestea, la randul lor, departe de a fi omogene datorita nivelului de patrundere a puterilor straine, a duratei lor de sedere si, bineinteles, multumita muntilor si vailor care au creat multe micro-culturi.
Aceasta diversitate este o binecuvantare pentru economia sociala pentru ca, din fericire si, uneori, din pacate, diversitatea culturala, etnica, religioasa este o forta importanta pentru infiintarea organizatiilor nonprofit, a cooperativelor si asa mai departe. Romania, mai mult decat multe alte tari, are un puternic caracter local si regional, care este esential pentru formarea si activitatea de succes a multor entitati de economie sociala.
Caracterul local si regional au fost piatra de temelie pentru colaborarile de succes din Emilia Romagna (Italia), Tara Bascilor, parti ale SUA - Pacificul de Nord-Vest si alte locuri, unde organizatiile si asociatiile care promoveaza colaborarea intre indivizi si companii au generat multa activitate economica benefica, au potentat coeziunea sociala si au incurajat activitati culturale diverse. Acest lucru nu necesita o infrastructura complexa, dar are nevoie de un pic de antreprenoriat social in privinta factorilor interesati sau a celor care pot actiona in numele lor.
Poate ca asteptarile induse istoric, ca astfel de activitati sunt responsabilitatea statului sau a altor guverne, pot fi un obstacol pentru antreprenoriatul social, dar a le recunoaste durabilitatea ar fi un prim pas spre depasirea acestuia. Am atins acest subiect intr-un articol care vizeaza organizatiile nonprofit, dar este la fel de relevant si pentru alte organizatii de economie sociala.
Multi termeni si multe concepte au fost intinate de folosirea lor de catre regimurile politice din trecut. Presupun ca termenul de cooperativa este unul dintre acele cuvinte care are conotatia unei activitati mai degraba fortate, care nu are nimic de-a face cu cooperarea, asa cum participarea obligatorie in alegerea porumbului sau cartofilor nu poate fi numita voluntariat decat de catre cei foarte cinici, in aceste activitati neexistand nici o preocupare pentru asigurarea asistentei pentru fermieri, ele reflectand putina, daca nu, niciun pic de solidaritate.
Coruperea acestor cuvinte ar putea necesita introducerea de cuvinte diferite care sa evite dezgustul acumulat pentru experientele trecutului pe care le reprezinta aceste cuvinte vechi, corupte, si care sa exprime sentimente si nevoi contemporane."
La aceasta pagina puteti citi comunicarea dlui Ben-Ner care s-a concentrat pe globalizarea lantului de productie si distributie si locul pe care intreprinderile sociale il pot avea in acest context din cadrul Conferintei CIRIEC.
Va invitam sa accesati accesati aceasta pagina pentru o lista completa a articolelor prof. Ben Ner .
Unitati Protejate
