«  Acest site este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013  »

Reglementarea intreprinderilor sociale de insertie in munca din Europa - Franta

Postata in: Exemple de urmat
Data: 2014-02-03



Institutul de Economie Sociala continua demersul de promovare a exemplelor de urmat din UE privind economia sociala, completand subiectul bunelor practici in administrarea fondurilor destinate sectorului cu modele de intreprinderi sociale de insertie si reglementari legislative specifice (regim patrimonial, fiscal si politici publice).
Astazi va prezentam tipurile de intreprinderi sociale de insertie din Franta.

Recunoasterea si reglementarea de catre autoritatile publice a ceea ce a devenit cunoscut sub numele de structuri de insertie prin activitatea economica (structures d'insertion par l'activité économique) a fost rezultatul unor tenisuni si compromisuri intre structurile politice si administrative si grupuri de organizatii din societatea civila, care au co-produs politici si practici de integrare prin munca. 
Acest proces a fost consecinta dezvoltarii de catre societatea civila a unui numar important de experiente de succes in domeniu timp de aproape 30 de ani.

In  urma  acestui  proces, in  Franta  sunt recunoscute  si  acreditate  de  catre  autoritatile publice  mai  multe
tipuri de entitati active in acest domeniul insertiei, dupa cum urmeaza:

  • Centre de adaptare la viata activa (centres d'adaptation à la vie active, or CAVA)

Centrele CAVA sunt centre ce creaza locuri de munca protejate intr-un mediu care nu are constrangerea profitabilitatii pentru persoane aflate in difilcultate, personae incapabile sa ocupe un loc de munca intr-o intreprindere reala, de multe ori activitatea fiind de terapie ocupationala.
CAVA este o recunoastere (acreditare) acordata unei entitati asociative (pot fi acreditate doar asociatii non-profit) care, in cele mai multe dintre cazuri, administreaza atelierul protejat sau centrele de integrare sociala (centres d'hébergement et de réinsertion sociale - CHRS). 

Majoritatea lucratorilor nu au contracte de munca; ei primesc niste beneficii sub forma unor bani de buzunar. De asemenea, cele mai multe locuri de munca sunt pe durata nedeterminata, iar lucratorii pot primi simultan si prestatii sociale. Unii dintre lucratori beneficiaza de contracte de solidaritate1 (contrat emploi solidarité), adica un tip de contract pe norma partial subventionat.

Aceste intreprinderi beneficiaza de sprijin de la autoritatile publice, mai ales cele din domeniul social si autoritatile locale, o mare parte a veniturilor lor provenind din aceste surse publice.
La nivel national aceste structuri sunt grupate intr-o federatie, Fédération nationale des associations d'accueil et de réisertion sociale, FNARS.

  • Intreprinderi de insertie (entreprises d'insertion, or EI)

Aceste tipuri de intreprinderi au aparut in anii '70 in domeniul intregrarii sociale prin activitate economica, pentru a deveni, dupa 20 de ani, un sector economic ca atare, recunoscut in Codul Muncii. Cadru legal este oferit de Legea impotriva excluziunii sociale unde este definita interventia prin activitate economica (IAE).

Operand la inceput pe piete protejate, aceste intreprinderi au angajati pe durata determinata pe care ii pregatesc pentru piata reala a muncii, iar procedura de recunoastere nu presupune un anumit statut juridic.

Comitetul National al Intreprinderilor de Insertie (Comité national des entreprises d'insertion - CNEI) in prezent grupeaza mai bine de 600 de intreprinderi de insertie si intreprinderi de munca temporara, in cadrul carora anual sunt angajati peste 37.000 salariati in aproximativ 15 sectoare de activitate.

Activitatea acestor EI presupune o conventie cadru a intreprinderilor de insertie cu statul, o acreditare suplimentara pe langa serviciile de ocupare si orientare in cadrul unui dispozitiv local partenerial (Conseil Départemental de l'Insertion par l'Activité Economique - CDIAE)
Conventia cadru prevede numarul de locuri de munca subventionate si da dreptul la o finantare forfetara pentru plata salariului de 9.681 € pe loc de munca in insertie, echivalent cu o norma intreaga. Conventia, asemenatoare contractului de solidaritate, are durata minima de 1 an si maxima de 3 ani. Finantarea acopera costurile cu salariul si cu serviciile de acompaniere necesare pentru persoane din grupuri tinta definite de serviciile de ocupare.

In 2013 intreprinderile de insertie din Franta isi procurau 78% din cifra de afaceri de pe piata libera. 

Acestea s-au remarcat la inceput in domeniul colectarii si reciclarii deseurilor continuand, sa joace un rol important in sectoarele verzi (panouri fotovoltaice, izolatori naturali, constructii in lemn) si in contructii. Ele ofera angajatiilor din grupuri vulnerabile contracte de munca ferma pe durata determinata, angajandu-se sa le ofere un sprijin si acompaniere pentru insertia socio-profesioala ulterioara.
Cele mai multe intreprinderi de insertie sunt asociatii, cele care erau inregistrate ca societati comerciale fiind in general detinute tot de asociatii.

Recent au aparut si ETTI (l'Entreprise de Travail Temporaire d'Insertion), intreprinderi de insertie care actioneaza ca agentii de munca temporare. In majoritatea acestor acestor intreprinderi formarea se face la locul de munca.

  • Asociatii intermediare (associations intermédiaires, or AI) 

Aceste asociatii actioneaza ca intermediari de forta de munca in domenii de activitate si lucrari unde nu exista o oferta locala publica sau comerciala si sunt vazute ca solutii locale pentru a combate economia informala.
In cele mai multe cazuri cererea de munca este temporara, forta de munca fiind in mare parte consituita din someri de lunga durata si personae care traiesc din venitul minim garantat.

Pentru a incuraja crearea de locuri de munca, aceste asociatii beneficiaza de:
- reducerea taxelor si impozitelor si scutirea de contributii sociale 
- scutire de TVA la asociatiile intermediare acreditate
- finantare publica pentru start-up, dezvoltare si consolidare de la Fondul departamanetal pentru integrare (Fond départemental de l'intégration).
De asemenea, acestea pot primi finantare si de la autoritatile locale prin programele locale de integrare si ocupare (Plans locaux d'insertion et d'emploi, or PLIE).

Mai multe detalii despre asociatiile intermediare pe site-ul organizatiei umbrela COORACE (Coordination des organismes d'aide aux chômeurs par l'emploi), o structura care reprezinta peste 450 de servicii de proximitate.

  • Regiile de cartier (régies de quartier RQ) si cooperativele SCOP

Aceste intreprinderi au aparut in contextul unor dezvoltari urbane controversate si a unor vecinatati in degradare, context care a generat chiar si conflicte in anii '90 (adevarate lupte urbane -luttes urbaines) prin care cetatentii si locuitorii se opuneau unor planuri elaborate fara consultarea lor.

Scopul acestor regii de cartier este de a crea locuri de munca, pe de o parte, si de a contribui la dezvoltarea comunitatii respective, pe de alta parte, combinand manamengementul unor servicii teritoriale cu activitati de participare democratica. Ele incurajeaza circuitele economice scurte in comunitate.

Aceste intreprinderi furnizeaza servicii pentru locuintele sociale (curatenie, intretinere, reparatii, zugraveli), pentru municipalitate (lucrari de gospodarire comunala) si chiar pentru locuitori (de exemplu mici reparatii). In acest mod regiile reusesc sa genereze aproximativ 80% din venituri, restul provenind din surse publice.
Lucratorii sunt, in majoritate, dintre locuitorii zonei in care aceste intreprinderi actioneaza.

In 1988 primele 6 regii de cartier au creat un Comitet National care regrupa aceste organizatii, in anul 2000 numaryl acestora fiind de peste 130 Régies de quartier.


* Acest articolul rezuma, completeaza si actualizeaza articolul NATIONAL PROFILES OF WORK INTEGRATION SOCIAL ENTERPRISES, autori FRANCE Bernard EME & Laurent GARDIN
(sursa foto: aici)



1 Si in legislatia din Romania exista definit angajatorul de insertie ca fiind "angajatorul unui beneficiar, lucrator defavorizat, tinerii aflati in dificultate si confruntati cu riscul excluderii profesionale, in scopul facilitarii accesului lor la un loc de munca, tineri cu varste intre 16-25 de ani".
Acestia beneficiaza de un Contract de solidaritate care se incheie intre tanarul beneficiar si agentie pe o durata de pana la 2 ani, dar nu mai putin de un an. In baza acestuia, angajatorul incheie cu tanarul un contract individual de munca pe durata determinata, egala cu cea a contractului de solidaritate.
Intre agentie si angajatorul de insertie se incheie o Conventie, prin care agentia ramburseaza lunar salariul de baza stabilit la data angajarii tinerilor, dar nu mai mult de 75% din castigul salarial mediu net pe economie.

 

ANUNTURI / STIRI ORGANIZATIE
Evenimente Stiri Resurse Cercetari
toate stirile
Evenimente Angajari Training
toate anunturile