«  Acest site este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013  »

Opinii: Orlando Neagoe despre oportunitatea reglementarilor de politica publica privind actorii economiei sociale

Postata in: Interviuri
Data: 2014-02-14

 

 

In campania de promovare a modificarilor privind proiectul de Lege a Economiei Sociale, Institutul de Economie Sociala a dorit sa afle si opinia liderilor din sector fata de reglementarile actuale si oportunitatea noului proiect legislativ, in calitate de persoane care s-au implicat activ in dezvoltarea unor astfel de intreprinderi. Astazi va prezentam un interviu realizat cu dl. Orlando Neagoe, coordonator al retelei de cooperative Romano-BoutiQ.

  • Care este experienta ta de promotor al economiei sociale? In ce comunitati si cu ce grupuri ai lucrat? Ce ati incercat sa realizati?

Experienta mea de lucru in beneficiul persoanelor din grupurile vulnerabile incepe in 2009 cand, in cadrul unui proiect - campanie de comunicare (S.P.E.R. - Stop prejudecatilor despre etnia roma) implementat de SGG - am luat prima data contact cu comunitatile de romi, in special comunitati sarace sau la limita excluziunii sociale si economice, din mediul rural. Am participat direct la realizarea si diseminarea unor materiale informative destinate locuitorilor din comunitatile de romi, liderilor locali formali si informali, reprezentatilor administratiei publice locale sau alti actori relevanti precum reprezentantii scolilor din comunitati si Biserica Ortodoxa Romana.

Scopul materialelor informative era acela de a promova atitudinile nediscriminatorii, combaterea prejudecatilor despre etnia roma, schimb de bune practici, furnizarea de instrumente de lucru pentru imputernicirea liderilor locali etc. 

Din anul 2010 m-am implicat in programe de inovare sociala, prin promovarea antreprenoriatului social pentru comunitatile de romi dar si pentru locuitorii comunitatilor izolate din Delta Dunarii. In ultimii ani am participat la dezvoltarea unei retele de intreprinderi sociale din care fac parte 31 de cooperative mestesugaresti de gradul I, pentru mestesugarii traditionali de etnie roma.  
Am lucrat direct cu persoanele din comunitati prin organizarea si sustinerea mai multor sesiuni de instruire in economia sociala, prin care am incercat si am reusit sa stimulam aparitia initiativelor antreprenoriale si implicarea beneficiarilor in infiintarea si dezvoltarea de mici afaceri.

In paralel, ca masuri complementare, am participat la dezvoltarea si organizarea mai multor programe de formare, autorizate ANC, in domenii conexe antreprenoriatului social, cum ar fi: management al intreprinderilor sociale, vanzari si relatii publice. De asemenea, am si livrat direct programe de formare in domeniul antreprenoriatului social.

In prezent, impreuna cu colegii din Asociatia Romano Butiq lucram pentru gasirea de solutii care sa asigure sustenabilitatea intreprinderilor sociale pe care le-am creat, in special prin promovarea produselor oferite de acestea dar si prin gasirea de mijloace financiare pentru dotari suplimentare, achizitia de materii prime sau extinderea capacitatii de vanzare si productie.  

Intentia noastra este sa maximizam impactul social, in comunitatile in care lucram, pornind de la dezvoltarea de initiative antreprenoriale, care sa contribuie la cresterea ratei de ocupare in randul persoanelor din grupurile vulnerabile, pentru ca apoi sa putem incerca sa gasim solutii pentru rezolvarea problemelor din alte domenii precum educatia, sanatatea sau locuirea. In felul acesta, vrem sa ajungem sa avem o abordare integrata in comunitati si sa asiguram o crestere constanta si sutenabila a acestora.

  • Care sunt principalele dificultati cu care v-ati confruntat? Ce crezi ca ar trebui facut si de cine pentru ca dezvoltarea intreprinderilor sociale care sa ofere oportunitati de ocupare in randul grupurilor defavorizate sa fie posibila?

Este dificil sa motivezi persoanele apartinand grupurilor vulnerabile sa se implice pentru rezolvarea propriilor probleme sociale. Este aproape imposibil, pentru orice organizatie din afara unei comunitati sa vina cu solutii de-a gata, fara sa ii implice in acest proces pe cei in beneficiul carora lucreaza, cu atat mai mult cu cat, solutiile la problemele sociale isi pierd impactul pe termen lung si sustenabilitatea atunci cand sunt oferite comunitatilor sub forma unor resurse care sunt epuizate pe termen scurt, fara a fi valorificate.

O persoana vulnerabila, care traieste intr-o stare generalizata de excluziune sociala, se confrunta cu o lipsa de incredere in succesul propriilor actiuni. Datorita acestui context, o persoana dintr-un grup vulnerabil devine motivata, mai ales, daca rezultatele propriilor actiuni sunt concrete si pot fi posibile intr-un timp cat mai scurt, ceea ce este foarte diferit de felul in care antreprenoriatul social poate sa genereze schimbare pozitiva, cu eforturi la inceput si rezultate pozitive in timp.

Una dintre principalele dificultati cu care ne confruntam este sa ii convingem pe cei cu care lucram sa se implice si sa devina parte din procesul de interventie, sa reuseasca sa adopte o atitudine de persoana activa, de partener cu care sa impartim eforturile. Reusim sa indeplinim acest obiectiv doar atunci cand petrecem suficient de mult timp pe teren, alaturi de cei impreuna cu care vrem sa lucram, castigandu-le increderea si aratandu-le ca solutiile la problemele lor sunt pentru noi, ca organizatie, un scop si nu un mijloc. 

Pentru ca intreprinderile sociale sa aiba o sansa de a reprezenta un instrument potrivit si eficient in dezvoltarea comunitatilor sarace este nevoie de un cadru legislativ si de masuri complementare care sa favorizeze dezvoltarea lor. Datorita vulnerabilitatilor si a contextului social deficitar, beneficiarii intreprinderilor sociale nu pot fi, de la inceput, antreprenori sau lucratori eficienti care sa participe la dezvoltarea de afaceri care sa functioneze strict dupa principiile antreprenoriatului pur.

Cele mai mari probleme ale cooperativelor mestesugaresti pe care le sustinem sunt accesarea unei piete unde, de cele mai multe ori, produsele similare sunt mai ieftine decat cele oferite de noi (desi sunt mai slabe calitativ sau estetic), eficientizarea procesului de productie sau managementul personalului.

In Romania, in momentul de fata, intreprinderile sociale nu beneficiaza de un statut special, asa cum ar avea nevoie, iar din punct de vedere fiscal sunt tratate ca orice societate cu scop lucrativ. Facilitati precum scutirea de la plata taxelor de infiintare si autorizare sau scutirea de la plata impozitului pe profit (care profit, intr-o intreprindere sociala, este investit pentru maximizarea impactului social) sunt doar cateva propuneri in cadrul proiectului de lege al economie sociale aflat, inca, in dezbatere.

O alta lege a carei existenta este necesara pentru sprijinirea intreprinderilor sociale si a initiativelor antreprenoriale este Legea mestesugurilor, prin care sa se reglementeze  functionarea societatilor cooperative si sa se stabileasca un cadru favorabil pentru certificarea si autorizarea micilor mestesugari.

In prezent, Asociatia Romano Butiq este implicata intr-un proces de creare a unui grup de lucru in care vor fi implicati mestesugari, reprezentanti ai autoritatilor administratiei publice, organizatii mestesugaresti si ONG-uri, care sa contribuie la strangerea de informatii despre nevoile mestesugarilor si redefinirea vechiului proiect de lege a mestesugurilor (initiat in 2006 si clasat in 2012). Aceasta initiativa va fi urmata de un proces de lobby pentru propunerea unui nou proiect de lege.

Posibilitatea accesarii de micro credite de catre intreprinderile sociale, necesare pentru initierea unei afaceri sau pentru dezvoltare este o nevoie care, in momentul de fata, nu are rezolvare deoarce persoanele din comunitatile sarace, care vor sa initieze afaceri, nu dispun de mijloace materiale cu care sa poata garanta imprumuturi. Furnizarea de expertiza in comunitati, pentru accesarea de finantari si fonduri nerambursabile necesare rezolvarii nevoilor sociale este un alt demers care trebuie derulat de catre organizatiile care lucreaza in beneficiul comunitatilor sarace si al grupurilor vulnerabile. 

  • Despre Romano ButiQ 

Asociatia "Romano ButiQ" a fost infiintata in data de 18 aprilie 2011 cu scopul promovarii nondiscriminarii prin desfasurarea unor activitati culturale si educative. Asociatia s-a infiintat din nevoia de a prezenta realist comunitatea roma si de a crea spatiul in care oamenii sa descopere experimental valoarea pe care membrii acestei comunitati o aduc in societate, dincolo de stereotipul negativ sau de paradigma de victima.

Obiectivul principal al constituirii Asociatiei "Romano ButiQ" este de a studia, cultiva, dezvolta si promova, in tara si in strainatate, mostenirea culturala si artistica a comunitatilor vulnerabile, multiculturale si etnice/interetnice, in special a comunitatii romilor din Romania, precum si a persoanelor aflate in situatii de risc de discriminare sau excludere sociala.

Orlando Neagoe este antreprenor social si in ultimii trei ani a coordonat dezvoltarea in teren peste 30 de cooperative mestesugaresti ca intreprinderi sociale in cadrul proiectelor FSE. Are experienta in dezvoltarea grassroots a intreprinderilor sociale, dezvoltarea si implementarea de sesiuni de instruire in economie sociala pentru peste 1000 de beneficiari si in crearea unor grupuri consultative suport in comunitati (autoritati locale, ONG-uri, lideri locali informali, actori ai economiei sociale) precum si in dezvoltarea si publicarea unui manual de leadership pentru lideri informali si autoritati locale in suportul necesar grupurilor vulnerabile de a iesi din cercul vicios al stereotipurilor negative si al saraciei.


 

 

ANUNTURI / STIRI ORGANIZATIE
Evenimente Stiri Resurse Cercetari
toate stirile
Evenimente Angajari Training
toate anunturile