Bancile cooperatiste in Romania, singurele entitati ale economiei sociale active in sectorul bancar, asteapta relansarea

Bancile cooperatiste din Romania, cu toate dobanzile mai mult decat atractive la depozite si conditiile de creditare avantajoase pentru membri, au ajuns de la cea mai puternica institutie financiara a tarii, in 1910, la un sector bancar marginal cu o cota de piata de 0,3% in 2014. Ele concureaza pe piata romaneasca cu banci cooperatiste din alte state membre, ca Raiffeisen Bank, care au ajuns in mai putin de 20 de ani sa detina peste 7% din piata financiara.

Noua lege bancara aflata in pregatire la BNR ar putea influenta si acest sector bancar parte din economia sociala? 

Bancile cooperatiste - parte din istoria Europei si a Romaniei

Multi dintre noi cred ca aceste cooperative sunt o inventie comunista. Ei bine, prima cooperativa a fost creata in Rochdale Marea Britanie in anul 1850. In Romania primele asociatii de economie, credit si ajutor mutual au luat fiinta inca din anul 1851 in Bistrita si in Braila in anul 1855.

Aproximativ in aceeasi perioada Friedrich Wilhelm Raiffeisen a fondat primele banci cooperatiste de credit pentru sprijinirea fermierilor din mediul rural Germania. Ideea care sta la baza Raiffeisen Bank s-a nascut in criza agricola de la mijlocul secolului al XIX-lea. In Europa Centrala preindustriala, taranii scapati de jugul feudalismului incercau sa faca fata concurentei zdrobitoare a marilor producatori agricoli. Si cum necazurile nu vin niciodata singure, in 1846 - 1847 recoltele au fost atat de proaste, incat s-a instalat o foamete dura. Majoritatea populatiei rurale traia intr-o saracie extrema, lipsita de mijloacele minime de subzistenta.
Solutia a venit de la un tenace primar prusac, F.W. Raiffeisen. El i-a invatat pe tarani sa se asocieze, sa se sustina la greu, sa economiseasca si sa se imprumute cu bani unii pe ceilalti. Ideea a prins imediat si a fost preluata in toate statele germane si mai apoi in toata lumea. Astfel s-a nascut cooperativa de credit Raiffeisen.
(sursa:raiffeisencomunitati.ro)

Potrivit mostenirii lasate de Raiffeisen, deciziile economice nu ar trebui luate doar cu gandul la maximizarea profitului. Corporatiile ar trebui sa isi asume si responsabilitatea fata de oamenii din jur, fata de natura si sa caute solutii pentru dezvoltarea economica sustenabila. Astazi, ideile lui Raiffaisen sunt mai pertinente ca niciodata. 

Aceasta lectie a fost urmata si de Spiru Haret, care, printr'o inteleapta colaborare cu toti dascalii tarii, a adus, prin scoala, salvarea masei populare. Acestia au contribuit la infiintarea a 3000 banci populare cu o jumatate milion membrii, 75.708.294 Lei capital care reprezentau, prin 1910, cea mai puternica organizatie financiara din tara; 300 obsti satesti cari cultivau peste 209.646 hectare de pamant; 186 magazine cooperative de consum si 173 cooperative de exploatari de paduri, laptarii, branzarii, brutarii, gradinarii, desfaceri de oua etc. o munca uriase, pentru ridicarea economica a poporului pe langa cea culturala - cari, spunea Haret - << trebue sa mearga mana in mana>.

I.G. Duca, primul presedinte al Casei centrale a Bancilor Populare, spunea la Congresul Cooperatist din 1904: 
"Fara amestecul de aproape, fara ajutorul larg, fara controlul amanuntit al Statului, nici Bancile populare, nici Cooperativele satesti de tot felul, nici Obstile de arendare si de cumparare, nu ar fi putut… sa aduca populatiunii rurale netagaduitele foloase ce i le-au adus, cele mai temeinice poate din toate foloasele pe cari taranimea noastra le-a cules de la constituirea Statului Roman modern."

Situatia actuala a bancilor cooperatiste in Romania 

In prezent bancile cooperatiste din atara sunt sunt grupate sub egida CreditCoop, care are 124 de unitati autonome si peste 700 de puncte de lucru in mediul rural, concurand CEC-ul, da credite cu scadente de maximum cinci ani, perioada cu mult mai scurta decat a celorlalte banci. In acelasi timp, este singura institutie care ofera dobanzi la economii peste nivelul prognozat al inflatiei, sau real-pozitive, de pana la 10%. 

(sursa:Banca Cooperatistă Victoria Bucuresti)

Noua lege bancara - ce impact va avea asupra bancilor cooperatistse, singurele banci parte a economiei sociale?

Banca Nationala are in pregatire o noua lege bancara, ce va trebui adoptata pana la sfarsitul anului. Noua lege va unifica, prin norme generale, reglementarile disparate ale pietei financiare, adaptandu-le cerintelor UE. Expertii se tem de efectele pe care noile cerinte le-ar putea avea in piata, in special asupra unor institutii precum Creditcoop, insa oficialii BNR sustin ca au negociat un tratament echitabil pentru banca de credit rural.

Adevaratul pericol la adresa Creditcoop vine atat din partea concurentei, cat si din imposibilitatea derularii fondurilor europene prin intermediul bancii.

In conditiile mentinerii actualei situatii economice din mediul rural, si concurenta tot mai acerba le poate face sa piarda tot mai mult din cota de piata actuala de 0,3%. Raiffeisen Bank o banca cooperatista din Germania activa pe piata romaneasca avea de exemplu o cota de piata de 7% in 2013.

Veronica Raducanescu, director in cadrul bancii centrale, sustine ca BNR a aplicat Creditcoop-ului cerinte chiar mai drastice decat cere UE, care s-a limitat la a-i cere bancii romanesti un capital total de 10 milioane euro.
"UE cere 5 milioane de euro pentru intreaga retea, pe cand BNR a fost mai drastica si a cerut si alte 5 milioane pentru reteaua teritoriala, prevederile directivei fiind verificate de BNR cu experti ai Uniunii", spune Raducanescu. "Cerinta este in prezent indeplinita si nu se va modifica nici dupa adoptarea noii legi bancare", a adaugat aceasta.
(sursa: gandul.info)