Barometru de opinie privind implicarea europenilor in democratia participativa - Cum sta Romania?

Comisia Europeana a lansat saptamanile acestea rezultatele unui barometru de opinie privind implicarea europenilor in democratia participativa. Rezultatele pentru Romania sunt contradictorii, dar mai degraba triste.

Avem nevoie de ONG-uri? Publicul roman crede in majoritate ca nu.
La nivel european, numai 41% dintre respondenti sunt de acord cu faptul ca cetatenii europeni nu au nevoie de acest tip de organizatii si ca dispun de alte cai prin care pot inflenta procesele politice de decizie. Totusi, datele prezentate in raport ne arata ca majoritatea respondentilor din 5 state membre printre care si Romania, alaturi de Grecia, Bulgaria, Portugalia si Cipru, considera ca cetatenii europeni nu au nevoie de ONG-uri. In Romania 55% dintre respondenti sunt de acord cu aceasta afirmatie, iar 40% isi exprima dezacordul, in Grecia procentul ne arata 52% vs. 44%, in Bulgaria 49% vs. 42%, in Portugalia 49% vs. 46%, iar in Cipru 47% vs. 43%. In Malta, opinia este impartita in mod egal de 46% dintre respondenti de acord si 46% in dezacord.

Au ONG-urile influenta la nivel european? Romanii aprecieaza la cel mai ridicat nivel influenta ONG-urilor la nivel european.
Mai mult de jumatate dintre respondentii din 19 state membre considera ca ONG-urile au capacitatea de a influenta procesul de decizie de la nivel european. Spre deosebire de dezacordul majoritar exprimat privind nevoia existentei ONG-urilor, un numar relativ mare de respondenti din Romania (71%), Portugalia (68%) si din Luxembourg si Danemarca (ambele cu 66%) considera ca procesele de decizie la nivel european pot fi influentate de activitatea organizatiilor nonguvernamentale.
Daca vrei sa influentezi deciziile politice,  intra intr-un ONG. Este valabil si pentru Romania?
Pentru majoritatea respondentilor (54%) din toate, mai putin 2 state membre participante la sondaj, a fi membru al unei organizatii sau asociatii neguvernamentale este o metoda eficienta de a influenta deciziile politice. Romania se afla si ea printre tarile in care publicul apreciaza ca ONG-urile au o influenta importanta in acest domeniu. Astfel, 65% dintre respondentii romani sunt de acord cu aceasta afirmatie, alaturi de respondentii maltezi in acelasi procent si depasiti doar de 68% dintre respondentii din Luxemburg.

Care este nivelul membrilor in ONG-uri si diverse tipuri de  asociatii? Se implica romanii in asociatii?
In timp ce a fi membru intr-un ONG este un lucru comun in doar cateva tari europene, in general, cei mai multi europeni nu sunt membri in niciun ONG sau asociatie. O cincime dintre respondentii europeni (20%) declara ca sunt membri ai unei organizatii care are un scop precis din domeniile economic, social, cultural, sau de mediu, iar 16% dintre acestia se declara membri ai unui sindicat. O zecime (11%) dintre respondenti sunt membri ai unei asociatii profesionale din invatamant sau medicina. Destul de putine persoane sunt membre ale altor tipuri de asociatii aduse in discutie – Camere de Comert (5%) sau organizatii ale angajatorilor (4%). Majoritatea respondentilor (56%) declara spontan ca nu sunt membri in nicio astfel de asociatie sau ONG. Tarile nordice se evidentiaza in aceasta privinta, deoarece tind sa aiba un nivel ridicat al participarii in ONG-uri sau asociatii similare. In Suedia, 46% dintre respondenti declara ca sunt membri intr-o asociatie cu interes economic, social, de mediu, cultural sau sportiv, la fel ca si 34% dintre luxemburghezi si 33% dintre finlandezi. Cel putin 25% dintre respondentii unui grup de 9 state membre declara ca apartin unor astfel de organizatii sau asociatii. Alaturi de alte 7 state membre, Romania marcheaza unele dintre cele mai scazute ponderi in ceea ce priveste persoanele care fac parte dintr-o organizatie neguvernamentala  sau dintr-o asociatie profesionala (3-4%), fiind urmata de un procent de 5% atins de Lituania.

Tabelul de mai jos prezinta situatia de ansamblu la nivelul UE privind implicarea ca membru in diverse asociatii sau organizatii neguvernamentale.
 
Ce metode de participare publica sunt folosite totusi cel mai des?
In Romania, comunicarea cu alesii locali si participarea la dezbaterile locale par sa fie cele mai populare metode de participare publica, folosite in procent de 25%, peste media europeana. Comunicarea cu alesii nationali ramane sub media europeana si cea mai mica din UE, acest nivel scazut regasindu-se doar in Lituania. Comunicarea cu alesii europeni este si mai redusa, ca si participarea la dezbateri europene. La comunicarea pe internet Romania atinge din nou un procent sub media europeana, de 21%, fiind totusi inaintea Ungariei care prezinta un procent de numai 12%. Utilizarea petitiilor prezinta un procent de 22% in Romania, sub media europeana de 34%, dar peste tari mai vechi membre UE ca Cipru, cu 7%.

Tabelul alaturat prezinta imaginea de ansamblu a metodelor de participare publica la nivelul UE.

Textul integral al raportului este disponibil aici.

Multumim Ralucai Toma de la CeRe Participare pentru atragerea atentiei asupra acestui raport.
Pentru a afla mai multe despre participare intrati pe site-ul CeRe Participare la www.ce-re.ro. 

Articol realizat de Ancuta Vamesu in colaborare cu Irina Opincaru, experti in cadrul Institutului de Economie Sociala (Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile)

[sursa imaginii: aici]