«  Acest site este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013  »

Incluziune financiara

Incluziunea financiara si economia sociala

 

Administrarea banilor este parte din viata fiecaruia. Toti oamenii, chiar si cei saraci, imprumuta si economisesc in diferite feluri pentru diferite scopuri, trimit si primesc bani si incearca sa se protejeze in fata socurilor financiare. Institutiile financiare pot juca un rol fundamental in asigurarea unui sistem financiar incluziv care are urmatoarele caracteristici:

  • Accesul tuturor gospodariilor nebancabile, inclusiv al femeilor, minoritatilor si intreprinderilor de toate marimile la toate serviciile financiare – si anume servicii de economisire, credit pe termen scurt si lung, ipoteci, asigurari, pensii, plati, transferuri de bani locale si internationale, leasing etc., la costuri rezonabile;
  • Sanatatea institutiilor financiare prin monitorizarea performantei acestora de catre factorii interesati si reglementari prudentiale corespunzatoare;
  • Existenta unei diversitati de furnizori de servicii financiare pentru a asigura cea mai cost-eficienta alternativa pentru consumatori (furnizori privati comerciali, non-profit si publici).

Intr-un sistem financiar responsabil oamenii pot (conform Promoting women’s financial inclusion A toolkit - Department for International Development) (DFID) Deutsche Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit (GIZ) GmbH 2013):

  • sa economiseasca bani in siguranta – fara a se teme de pierderea acestora prin frauda, furt, sau alte conditii nefavorabile;
  • sa efectueze tranzactii financiare – trimite si primi bani in siguranta (primirea de bani de la rudele plecate la lucru in strainatate, plata facturilor, primirea unor plati – subventii, pensii);
  • sa se imprumute pentru consum sau pentru a investi in dezvoltarea personala (de exemplu in educatie) sau a unei afaceri personale sau de familie – auto-ocupare cu o buna intelegere a costurilor, a termenilor si conditiilor in care iau un imprumut;
  • sa se asigure impotriva riscurilor.

Accesul la credit nu trebuie confundat cu creditul foarte accesibil care poate contribui la supra-indatorare. In conditiile unor reglementari stricte cu caracter prudential a practicilor de acordare a finantarii au aparut furnizori de credit rapid ("cu buletinul") sau furnizori de credit de tip pradator sau rechini, care acorda imprumuturi pe termen scurt sau foarte scurt (pay day – pana la salariu) astfel dobanzile fiind foarte mari. Exista discutii asupra rolului nefast al acestora, sustinatorii atragand atentia ca in lipsa unor astfel de servicii, grupurile in nevoie ar apela la credite informale si la camatari, situatia lor agravandu-se.

Care sunt serviciile financiare de baza necesare oricarei gospodarii?

  • cont curent pentru incasari si plati
  • produse de economisire adecvate unor sume mici
  • facilitati de transfer de bani
  • produse de asigurare – viata si non-viata
  • mici imprumuturi si descoperiri de cont pentru scopuri personale de productie sau de alt tip – (acestea se pot asimila conceptului de microcredit)

Lipsa de acces la finantare al unor categorii sociale importante este un esec al pietei financiare. Excluziunea financiara nu este singura consecinta a acesteia, excluziunea financiara conducand la fenomenul mai greu de rezolvat, de excluziune sociala. Numeroase categorii de persoane nu au acces la credit pentru bunuri de consum si numeroase categorii de intreprinzatori nu au acces la credit pentru ideilor lor antreprenoriale care ar putea crea locuri de munca, oportunitati de auto-ocupare si in final dezvoltare locala durabila.

In acest context, formele de ajutor reciproc financiar de tip mutualist si cooperativele de credit apar si se dezvolta ca raspuns la realitatile pietei, la nevoi sociale si economice nesatisfacute si chiar ca raspuns la unele antagonisme sociale. Multe din institutiile financiare ale economiei sociale – cooperative de credit, asociatii de ajutor reciproc si imprumut, si asociatii mutuale au aparut in Europa secolului XIX aflata in proces de industrializare, dar si de pauperizare, a populatiei rurale mai ales.

Inflorirea acestor organizatii nu este intamplatoare – structura lor de proprietate si guvernanta le permite sa surmonteze importante imperfectiuni ale pietei in sectorul financiar. Astfel, in perioadele cand s-au dezvoltat cooperativele de credit, bancile se concentrau pe nevoile de finantare ale industriilor aflate in dezvoltare rapida, ale indivizilor prosperi, ale guvernelor si, de multe ori, riscau prea mult cu banii acestora. Chiar daca si-ar fi dorit sa deserveasca categorii de clienti mai saraci ar fi avut dificultati cu asimetria informationala si cu costurile prea mari ale unor contracte de valoare prea mica (situatia hazardului moral), probleme care marcheaza in continuare piata creditului rural asa dupa cum au constatat si economistii Karla Hoff si Joseph Stiglitz.

Organizatiile de economie sociala pe piata financiara - rolul si locul lor

Cooperativele de credit

Cooperativele de credit europene au aparut pornind de la ideile lui Hermann Schulze și Raiffeisen, care au fost martorii foametei din anul 1848, perioada in care si-au vazut concetatenii cazand victima camatariei (situatia de selectie adversa). Independent unul de celălalt au inceput sa promoveze ideea unor institutii de credit care sa functioneze pe alte principii. Schulze a vrut sa ii ajute pe micii mestesugari si intreprinzatori urbani, in timp ce Raiffeisen vroia sa ii ajute pe saracii din mediul rural. Ratiunea amandurora era aceiasi, ca cea a initiativelor de micro-finantare de astazi – si anume sa ofere oamenilor resursele si instrumentele necesare pentru a se ajuta singuri. Din Germania, sistemul financiar cooperatist s-a extins spre nordul Europei. In Marea Britanie inceputurile au fost diferite, organizatiile de intrajutorare financiara fiind legate de comunitatile religioase in societatile de constructii. Cooperatia este totodata si o miscare sociala care a aparut si s-a dezvoltat si pe fondul unor antagonisme intre diverse grupuri sociale. Miscarile muncitoresti care au generat numeroase cooperative la inceputul secolului XX erau si promotoarele unei culturi „anti” capitalism.

Mai multe despre cooperativele de credit la acest link.

Uniunile de credit (Casele de Ajutor Reciproc)

Uniunile de credit – casele de ajutor reciproc - denumire sub care sunt cunoscute in Romania, au aparut mai intai pe continentul nord-american in comunitatile francofone din Canada, care aveau nevoie de propriile instrumente de finantare, aflandu-se in mijlocul unor foarte puternice comunitati anglofone („Anglos”). Astfel a luat fiinta una dintre cele mai mari organizatii financiare din Canada - Caisses Desjardins. Apoi acestea s-au extins in Statele Unite, pana in comunitatile din Caraibe, emigranti din aceste comunitati aducand cu ei uniunile de credit atunci cand s-au stabilit in Marea Britanie si Irlanda incepand din anii ’60.

Mai multe despre casele de ajutor reciproc la acest link.

Daca doriti sa aflati mai multe despre incluziunea financiara si economia sociala va invitam sa consultati Manualul de Incluziune FInanciara, lucrare a Institutului de Economie Sociala, la acest link.

Manual de Incluziune FInanciara

CESE propune UE un cadru de reglementare financiara adaptat pentru nevoile de dezvoltare ale bancilor cooperatiste si al caselor de economii

Miercuri, 18 februarie, Comitetul Economic si Social European a dezbatut un aviz din proprie initiativa cu privire la rolul bancilor cooperatiste si al caselor de economii in coeziunea teritoriala – propuneri pentru un cadru de reglementare financiara adaptat. Avizul vine pe fondul tranzitiei la noi modele de afaceri bancare (new banking business models) si nebancare in domeniul financiar. Documentul se alinieaza, astfel, demersurilor Comisiei Europene de a dezvoltare a unui cadru normativ European privind bancile cooperatiste si casele de economii.

Conform documentului, ”CESE isi propune sa puna in valoare modelul bancar pe care il reprezinta bancile cooperatiste si casele de economii si, in acelasi timp, respinge cu hotarare anumite comportamente ale sectorului financiar, inclusiv ale anumitor institutii din acest sector, si pledeaza pentru consolidarea normelor deontologice si a codurilor de buna guvernare, conditie sine qua non pentru recuperarea increderii pierdute”.

Printre recomandari, se numara:

  • recunoaterea si sprijinul institutiilor Uniunii Europene in pastrarea trasaturilor caracteristice ale unui model unic de intreprindere in contextul consolidarii capitalului, atingerii unei dimensiuni corespunzatoare; autoritatile economice si monetare trebuie sa isi consolideze actiunile de facilitare a accesului la fonduri al IMM-urilor si de stimulare a finantarii pe termen lung, promovand diversitatea formelor de intreprindere si diversificarea riscurilor in sectorul serviciilor financiare;
  • facilitarea rolului de intermediere pe care il joaca instrumentele financiare ale Bancii Europene de Investitii (BEI) si ale Fondului European de Investitii (FEI) pentru bancile cooperatiste mai mici, prin intermediul simplificarii cerintelor administrative, aspect esential pentru indeplinirea Planului Juncker. Este, de asemenea, absolut necesar sa le fie consolidat rolul in punerea in aplicare a Initiativei pentru antreprenoriatul social;
  • in absenta unei anumite flexibilitati in privinta indeplinirii noilor cerinte de reglementare, exista riscul ca bancile cooperatiste si casele de economii sa se transforme in banci comerciale si, ca atare, sa fie denaturate, societatea pierzand astfel un bun social important, dobandit de-a lungul mai multor secole;
  • CESE propune sa se creeze un model nou de supraveghere interna a caselor de economii si a bancilor cooperatiste, care sa includa angajatii, reprezentanti ai IMM-urilor si alte grupuri de interese;
  • CESE pledeaza pentru completarea sistemelor de reglementare si supraveghere financiara si pentru inzestrarea institutiilor financiare cu capacitate suficienta pentru a rezista la crize viitoare.

Bancherii crizei iti dau bani pe loc, dar iti iau dobanzi colosale. Cum poate lua bani aproape orice roman

Sute de institutii financiare nonbancare, persoane fizice si chiar o banca recent deschisa in Romania au gasit o sursa de profit in persoanele care, din diferite motive, nu se califica pentru un credit clasic. In oferta lor exista credite pentru pensionari, pentru restantieri sau imprumuturi de valori mici pentru cei care nu se ajung cu salariul de la o luna la alta.

Scaderea veniturilor, cresterea numarului de restantieri si reticenta bancilor de a mai da credite de consum a dat nastere unei categorii cu totul noi de creditori.

Sursa: http://www.economica.net/bancherii-crizei-i-i-dau-bani-pe-loc-dar-i-i-iau-dobanzi-cat-casa-cum-poate-lua-bani-aproape-orice-roman_96677.html#ixzz3SZgDFXjx

Elimina Noul Cod Fiscal discriminarile?

Ministerul Finantelor Publice a lansat in dezbatere publica Proiectul de lege privind Codul fiscal si Proiectul de lege privind Codul de procedura fiscala, in contextul Strategiei fiscal bugetare pentru perioada 2014-2016. Rescrierea vizeaza, conform expunerii de motive, "o reformulare a textului actual pentru o mai buna intelegere a acestuia, eliminarea disfunctionalitatilor existente, dar si o actualizare si o reasezare a prevederilor titlurilor si articolelor. De asemenea, ca urmare a acestui demers, se vor atinge anumite obiective principale ale politicii fiscale, care vizeaza  abordarea facila a legislatiei fiscale de catre contribuabili, administrarea coerenta a sistemului de impozite si taxe, precum si predictibilitatea cadrului fiscal.”
Activitate independenta sau in raport de subordonare?
Una dintre principalele modificari este data de alinierea contributiilor sociale datorate de catre persoanele ce realizeaza activitati independente (PFA si PFI) cu cele datorate de catre persoanele salariate. In acest sens, se introduce definitia „profesiei libere”, se modifica definitia activitatii independente „ca fiind orice activitate desfasurata de catre o persoana fizica, cu regularitate, pe cont propriu in scopul obtinerii de venituri” si se revizuie prevederile privind conditiile generale pe care trebuie sa le indeplineasca cheltuielile efectuate in scopul desfasurarii activitatii independente pentru a putea fi deduse. In plus, se instituie obligatii de plata, atat in cazul contributiei de asigurari sociale, cat si in cazul contributiei de asigurari sociale de sanatate, in functie de venitul realizat si se introducere cota individuala de contributie de asigurari sociale pentru toate persoanele fizice care realizeaza venituri din desfasurarea activitatilor independente.

Scutiri de la plata impozitului pe cladiri si terenuri
In ceea ce priveste scutirea de la plata impozitului se remarca scutirea de la plata impozitului/taxelor pe cladiri si terenuri, prin efectul legii, a asociatiilor religioase. Pe de alta parte, asociatiilor si fundatiilor ce utilizeaza cladiri exclusiv pentru derularea de activitati social-umanitare li se aplica vechea prevedere, aceea a posibilitatii de de a beneficia de scutire sau reducere a impozitului/taxei pe cladiri si terenuri, dar numai in urma unei hotarari a Consiliilor locale.

Organizatiile neguvernamentale pot trimite propuneri, sugestii sau opinii cu privire la Proiectele supuse dezbaterii publice pana pe 28.02.2015, la adresa: publicinfo@mfinante.ro.

 

ANUNTURI / STIRI ORGANIZATIE
Evenimente Stiri Resurse Cercetari
toate stirile
Evenimente Angajari Training
toate anunturile