Comisia Europeana recomanda Guvernului Romaniei sa finanteze economia sociala prin programele operationale 2014-2020

In aceste saptamani autoritatile romane stabilesc prioritatile de finantare din fonduri europene pentru perioada 2014-2014. Comisia Europeana  si-a exprimat  deja opinia privind prioritatile pe care ar trebui sa le adopte Romania in Documentul de pozitie cu privire la dezvoltarea unui Acord de parteneriat si a unor programe in ROMANIA in perioada 2014-2020, disponibil aici.

Principalele provocari

Iata principalele provocari cu care se confrunta Romania in urmatoarea perioada in opinia expertilor Comisiei:

• Romania se confrunta in continuare cu provocari uriase in materie de dezvoltare. Procesul intens de recuperare a decalajului inregistrat pana in 2008 a incetinit brusc din cauza crizei, iar PIB-ul pe cap de locuitor se situeaza inca la valoarea de 46 % din media UE, in contextul unei scaderi economice de peste 8 % in 2009 si 2010. Cresterea s-a reluat in 2011, in special datorita unei cresteri solide a productiei industriale, precum si unei recolte exceptionale, iar PIB-ul real a crescut in 2011 cu 2,5 %;
• Rata ocuparii fortei de munca s-a mentinut scazuta la 62,8 %, in timp ce rata somajului a ramas ridicata, fiind de 7,4 % in 2011. Tinerii raman un grup deosebit de vulnerabil pe piata fortei de munca, rata somajului pentru angajatii cu varste sub 25 de ani atingand nivelul de 23% in 2011;
• Dezvoltarea economica a fost in mare masura neuniforma, fiind caracterizata de disparitati regionale persistente si chiar in crestere. Cresterea anuala a PIB-ului pe cap de locuitor in perioada 2000 si 2008 a ajuns la 9,6 % in Bucuresti, situandu-se peste media UE, in timp ce cresterea inregistrata in alte regiuni a fost mult sub media UE;
• Persistenta unor deficiente structurale carora li se adauga o infrastructura de transport slab dezvoltata si caracterizata de insuficiente conexiuni, declinul demografic, productivitatea scazuta, ponderea redusa a populatiei cu studii superioare, sau importanta sporita a sectorului agricol;
• Probleme sociale grave, mare parte a populatiei fiind expusa riscului de saracie si excluziune, in special minoritatea roma si numarul in crestere de persoane varstnice;
• Problemele de mediu sunt critice, Romania fiind expusa unor riscuri grave de mediu, cum ar fi inundatii, valuri de canicula sau eroziune.

Prioritati de finantare – capital uman, ocupare si incluziune sociala

Fondurile europene  vor reprezenta unul dintre cele mai importante instrumente pentru abordarea principalelor probleme de dezvoltare pentru Romania. Expertii Comisiei considera ca aceste fonduri trebuie foloiste pe prioritatile identificate in cadrul programului de creditare ale Romaniei cu UE/FMI si in angajamentele asumate in cadrul Strategiei Europa 2020. Expertii Comisiei recomanda concentrarea asupra unui numar limitat de prioritati.

Astazi va prezentam recomandarile Comisiei privind obiectivul de Imbunatatire a capitalului uman prin cresterea ratei de ocupare a fortei de munca si politici mai bune privind incluziunea sociala si educatia. Acest obiectiv are in vedere ocuparea, educatia si formarea si incluziunea sociala, mai precis:

1. Cresterea ratelor ocuparii fortei de munca in randul tinerilor si grupurilor vulnerabile;
2. Imbunatatirea accesului si a participarii la educatia si formarea profesionala, precum si a calitatii acestora;
3. Promovarea incluziunii sociale, in special prin imbunatatirea accesului la asistenta medicala si servicii sociale.

Pentru  obiectivul tematic Promovarea incluziunii sociale si combaterea saraciei Comisia recomanda ca finantarea sa aiba in vedere urmatoarele prioritati si obiective specifice:

1. Servicii sociale si de sanatate:

• Imbunatatirea accesului la servicii accesibile, durabile si de inalta calitate, inclusiv asistenta medicala si servicii sociale de interes general;
• Imbunatatirea calitatii si accesibilitatii serviciilor medicale si sociale, in special pentru grupurile cele mai vulnerabile (persoane in varsta, persoane cu handicap, copii, persoane care locuiesc in zone rurale etc.). Un accent deosebit trebuie pus asupra populatiei rome. Gama acestor servicii ar trebui sa vizeze nevoile reale. O atentie speciala va fi acordata ingrijirii mamei si copilului in special in regiunile cu nivel ridicat de mortalitate infantila si factorilor specifici de risc pentru sanatate;
• Imbunatatirea colectarii de date privind starea de sanatate a populatiei in functie de venituri, educatie si grup etnic, pentru a elabora politici si programe adecvate pentru grupurile vulnerabile;
• Imbunatatirea nivelului de aptitudini si competente ale profesionistilor din domeniul asistentei medicale si al serviciilor sociale pentru o mai buna incluziune;
• Sprijinirea eficientizarii retelei de spitale, precum si reforma si descentralizarea din sistemul sanitar pentru a asigura calitatea, durabilitatea si raportul optim cost-eficacitate al ingrijirii, in corelatie cu necesitatile viitoare. In plus, sustinerea consolidarii capacitatilor, formarii si altor masuri pregatitoare care sa permita punerea in aplicare a legislatiei europene existente si a recomandarilor in domeniul sanatatii;
• Sprijinirea tranzitiei de la servicii de ingrijire institutionale la servicii bazate pe  comunitate pentru copii, persoane cu handicap si probleme de sanatate mintala si persoanele varstnice, inclusiv prin investitii specifice in infrastructura.

2. Infrastructura sociala si sanitara:

• Investitiile in infrastructura sanitara si sociala, care contribuie la dezvoltarea nationala, regionala si locala
• Imbunatatirea calitatii vietii in localitatile rurale si cresterea atractivitatii acestora, prin promovarea dezvoltarii locale plasate sub responsabilitatea comunitatii (bazandu-se pe experienta LEADER) si prin investitii in imbunatatirea infrastructurii la scara mica si a accesului la serviciile locale de baza pentru zonele rurale ca o conditie prealabila pentru dezvoltarea economica a acestora si pentru retinerea populatiei;
• Sprijinirea imbunatatirii si modernizarii infrastructurilor sanitare si sociale, in conformitate cu rezultatele strategiei de rationalizare, cu o atentie deosebita la zonele cele mai defavorizate.

In plus, fondurile CSC ar trebui sa contribuie la realizarea urmatoarelor obiective specifice:

1. Combaterea stereotipurilor, sensibilizarea cu privire la prevenirea traficului de persoane si discriminarea romilor (la scoala, pe piata fortei de munca, accesul la servicii etc.);
2. Promovarea economiei sociale si a intreprinderilor sociale;
3. Reducerea concentrarii spatiale a saraciei, inclusiv promovarea unor planuri integrate in care locuintele sociale sunt insotite in special de interventii in educatie, sanatate (inclusiv facilitati sportive) si ocuparea fortei de munca.

Institutul de Economie Sociala considera ca economia sociala ar trebui sa fie o prioritate si un obiectiv specific distinct. Acest sector ar putea contribui la indeplinirea a cel putin doua obiective tematice si anume cel de incluziune si cel de cresterea ratei de ocupare, mai ales in randul grupurilor vulnerabile. 

Conform noului Regulament FSE Incluziunea sociala si combaterea saraciei vor trebui sa beneficieze de o alocare de cel putin 20% din fondurile FSE. Alaturi de ocupare, incluziunea sociala a devenit o prioritate in Europa 2020 care si-a stabilit tinte de  reducere a numarului de saraci. Si Regulamentul CE privind FSE prevede explicit promovarea economiei sociale si a intreprinderilor sociale ca prioritati de investitii pentru promovarea incluziunii sociale si combaterea saraciei. Romania si-a propus reducerea numarului de persoane expuse riscului de saracie sau excluziune cu cel putin 20 de milioane in UE (in comparatie cu nivelurile inregistrate in 2008) cu 580 000 de persoane.

Articol redactat de Ancuta Vamesu, specialist Institutul de Economie Sociala (Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile).

[sursa imaginii: aici]