Bucurestiul - Metropola si suburbiile ei

Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile si Institutul de Economie Sociala  au organizat in data de 17 mai 2013, Dezbaterea regionala Bucuresti-Ilfov - O regiune, o capitala, un oras cu o economie sociala si solidara -Forum deschis al economiei sociale, in Bucuresti, la Hanul lui Manuc. Acest articol face parte dintr-o serie de articole care prezinta opiniile si concluziile Dezbaterii Regionale. Mai multe detalii aici.

Facilitator: Dana Deac, jurnalist
Puncte de vedere: Irina Dobrita (Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis), Diana Berceanu (FDSC), Gheorghe Cernicenco (Cooperativa Legume de Vidra), Gabriela Iordan (Viitor Plus)

Dimensiunea problemei si cauze 

• Poluarea - orasul Bucuresti este una din cele mai poluate capitale din Europa, fiind depasita numai de Sofia.
  Concentratia pulberilor din atmosfera bucuresteana depaseste in 92 de zile pe an nivelul maxim, cota admisa fiind de 35 de zile pe an. In anul 2010, toate statiile de monitorizare a calitatii aerului din zona Bucuresti-Ilfov au inregistrat depasiri ale concentratiilor limita pentru cel putin o substanta poluanta (PM10). Unele au inregistrat depasiri pentru 2 sau chiar 3 substante poluante. Concentratiile de PM10 si PM2,5 depasesc limita pentru protectia sanatatii umane la toate statiile la care sunt masurate;
• Costurile umane ale poluarii din Bucuresti sunt uriase si cer masuri imediate pentru atenuarea problemei.
  In cadrul a numeroase studii de specialitate, Uniunea Europeana si Organizatia Mondiala a Sanatatii apreciaza efectele poluarii atmosferice asupra sanatatii oamenilor (in special in privinta pulberilor in suspensie) ca fiind extrem de serioase, aceasta putand fi cauza unor afectiuni respiratorii cronice si chiar decese, atat in randul adultilor cat mai ales al noilor nascuti. Mai multe date privind acest fenomen puteti consulta in studiul Ecopolis, la linkul acesta;
• Nu exista o masa critica de cetateni care sa constientizeze ce respira si sa isi ceara drepturile la un aer curat; 
• Lipsa educatiei de mediu este o mare problema. Putem sa avem masuri reactive (ex. petitii, dezbateri etc.) dar nu este suficient, problema pleaca de la lipsa educatiei de mediu; 
• Cu 26m2/cap locuitor, in privinta spatiilor verzi Bucurestiul se claseaza mult in urma altor capitale europene, de exemplu Viena (120 m2) sau Helsinki (100m2). Chiar si acest rezultat trebuie insa privit cu rezerve, daca tinem cont de faptul ca in cazul Bucurestiului, pe langa parcuri si aliniamente stradale, au fost calculate ca spatii verzi si cimitirele, padurile limitrofe sau luciul apelor;
• Cu o populatie de 1.678.000 locuitori si un consum de legume proaspete anual de peste 290.000 tone, Bucurestiul reprezinta cea mai mare piata de legume din Romania. Avand in vedere perisabilitatea legumelor proaspete si proximitatea geografica a Comunei Vidra fata de Municipiul Bucuresti, aceasta piata este cea mai accesibila pentru producatorii din aceasta localitate.
  Vidra este una din comunele de langa Bucuresti in care preocuparea principala a locuitorilor este legumicultura. in comuna sunt inregistrati peste 700 de producatori agricoli, aproape la fiecare a doua casa existand solarii de legume.
  Situatia micilor legumicultori este insa destul de grea, veniturile realizate nu asigura profitul corespunzator, in principal datorita cheltuielilor de desfacere in crestere. Accesul micilor producatori in pietele din Bucuresti este blocat de preturi prohibitive si de politici ale administratiilor pietelor care nu ii incurajeaza. in ritmul actual, pietele cu producatori vor disparea din Bucuresti in cativa ani

• Lege a achizitiilor publice pentru achizitionarea de produse verzi;
• Educatie pentru un mediu curat, din familie dar si in scoli si ONG - Ora de ecologie obligatorie; Programe educationale in ceea ce priveste curatenia;
• Sustinere din partea autoritatilor pentru angajati sociali in intreprinderi sociale (si beneficii);
• Infrastructura pentru  transportul alternativ;
• Legislatie pentru inregistrarea cargobicicletelor (mijloace de transport neautorizate);
• Sustinerea reala a eforturilor ONG-urilor de a introduce educatia de mediu si dezvoltare durabila;
• Extinderea reciclarii - solutii pentru cei care locuiesc in blocurile comuniste,  sprijin din partea autoritatilor pentru colectarea selectiva pentru ONG-uri. (Exemplu: sustinerea colectarii selective, prin dotarea scolilor gratuit cu containere-recuperarea de hartie veche  care poate fi refolosita fara bani);
• Stop demolarilor. Aplicarea legislatiei europene Environmental Impact Assessment pentru orice demolare;
• Promovarea actiunilor/activitatilor pozitive ale ONG-urilor care lucreaza pentru un mediu curat;
• Sustinerea de catre primariile din Bucuresti a acelor initiative care asigura accesul facil al producatorilor din imprejurimi in pietele din Bucuresti si consumul solidar - relatiile directe dintre producatori si consumatori, lanturile scurte de distributie;
• Consiliul Judetean Ilfov ar trebui sa se implice activ in a sprijini crearea de grupuri de producatori in aceasta zona, dupa experienta unor consilii judetene din alte zone ale tarii, si accesul acestora la pietele bucurestene. 

Puteti descarca acest articol de la aceasta pagina.