Data: 2014-01-21
In 4 si 5 decembrie 2013, Asociatia de Ajutor AMURTEL Romania si Centrul pentru Dezvoltare Democratica, cu sprijinul Institutului de Economie Sociala, au organizat la sediul IES un seminar in care invitat si vorbitor a fost un expert al Institute for New Economic Futures.
Seminarul a fost o lectie de educatie macro-economica pentru nespecialisti, necesara pentru a intelege contextul general actual in care Romania si intreprinderile sociale, oricat de mici, se zbat pentru a se dezvolta, oferind o viziune din prisma teoriei sociale si economice PROUT - Teoria Utilizarii Progresive.
Subiectele abordate in cadrul seminarului au fost:
- Criza financiara si criza datoriei publice in statele europene, inclusiv Romania
- Integrarea europeana – polarizare sau coeziune economica si sociala?
1. Criza financiara si criza datoriei publice
Impreuna cu expertul INEF, participantii la acest seminar au discutat despre tendinta globala de crestere accentuata a datoriei publice si s-au dezbatut cauzele acesteia. Una dintre concluzii este ca economia globala de ani buni se bazeaza pe cresterea datoriilor publice si private.
"Prin credite se tine in viata artificial economia. Daca aceste imprumuturi ar fi oprite economia practic ar intra in colaps. Chiar daca multe tari incearca sa isi reduca datoria, economia globala depinde de datoriile pe care le pot acumula SUA." a spus expertul INEF. "Aceasta a fost de fapt una din cauzele principale ale crizei financiare."
Situatia in Romania
Romania a intrat rapid in aceasta paradigma in anul 2008. La cateva luni dupa ce criza financiara s-a facut simtita, Guvernul Romaniei a incheiat un acord de imprumut cu institutiile financiare internationale in valoare de aproape 20 miliarde de euro. Cea mai mare parte din suma, 13 miliarde de euro, provenea de la Fondul Monetar International (FMI), 5 miliarde de euro de la Comisia Europeana, cate un miliard de euro fiind imprumutate de Banca Mondiala si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD).
Astfel Romania a ajuns cap de lista in topul tarilor cu cea mai mare crestere a datoriei publice inregistrata intre anii 2008-2012, potrivit datelor centralizate de Eurostat.
Chiar daca Romania ramane printre tarile cu un grad mic de indatorare din Uniunea Europeana, aceste imprumuturi substantiale contractate intr-un termen foarte scurt ar trebui sa fie un semnal de alarma. Economistii deja discuta despre ce crestere economica va trebui sa avem in urmatorii ani pentru a putea plati imprumuturile, mai ales ca Romania nu a transformat finantarile in "input-uri" pentru economie care sa stimuleze dezvoltarea.
Tabel Datoria guvernamentala consolidata 2008-2012; mil Euro
Sursa Eurostat
In patru ani, timp in care mediul politic si economic autohton s-a degradat pe fondul falimentelor, cresterii somajului si a creditelor neperformante, datoria guvernamentala a Romaniei aproape s-a triplat. Si in ultimul an aceasta tendinta s-a pastrat. Potrivit Eurostat, datoria publica a Romaniei a urcat la 233 miliarde lei (38,6% din PIB) in trimestrul doi din 2013, in continuare in crestere fata de 210 miliarde lei (36,9% din PIB) in trimestrul doi din 2012.
Romania va plati o dobanda medie in contul datoriei publice de aproximativ 5%, dupa estimarile economistilor aceasta reprezentand 2% din PIB, adica 6% din incasarile statului vor merge doar pentru plata dobanzilor in contul datoriei publice (la ponderea veniturilor bugetare in PIB de mai putin de 34%), mult mai mult decat platesc state cu datorii mult mai mari decat Romania.
Economistii apreciaza ca dobanzile ar putea ajunge si la peste 8% din venituri, in cazul in care statul roman alege sa "rostogoleasca" datoria catre FMI si institutiile europene in loc sa o achite la scadenta. In absenta unei cresteri economice importante si sustinute pe mai multi ani, eforturile de plata a datoriei publice pot fi mult mai mari", se arata intr-un raport Macroanalitica.
Dar pot fi datoriile cu adevarat platite?
Strategia folosita pana acum, inclusiv de Romania, a fost cea a austeritatii economice. Aceasta insa, dupa cum s-a dovedit, nu a contribuit la rezolvarea crizei ci dimpotriva la adancirea ei. Strategiile reale identificate de mult de economisti sunt: cresterea economica, inflatia si declararea falimentului in cazul acelor intreprinderi care nu au avut performante economice si care sunt tinute artificial in viata. Ratele de crestere a datoriilor depasesc cu mult ratele de crestere a Produsului Intern Brut, in aceste conditii devenind practic imposibil ca datoriile acumulate sa fie platite.
Expertul INEF a explicat rolul sectoarelor productive in generarea bunastarii si rolul sectorului FIRE - Financial, Insurance, Real Estate in redistribuirea valorii create in sectoarele productive. El a explicat cum dereglementarea pietei financiare a favorizat actiunea firmelor din sectoarele FIRE de vanatoare de rente economice, monopoliste sau dominate de oligopoluri, ceea ce in fapt este o extragere de bunastare fara producere de valoare adaugata.
Plata datoriilor catre banci care sunt cautatori de rente economice nu va contribui la rezolvarea problemei datoriilor. Bancile vor folosi ca si pana acum resursele atrase in interese private si nu vor investi in dezvoltarea economica. Sectorul financiar este in acest sens intr-o mare masura "parazitar" – el doar extragand din valoarea realizata in sectorul productiv. Intr-o mare masura cauza problemei financiare este in neutilizarea productiva a resurselor acumulate in sistemul financiar.
Prezentarile privind aceste subiecte pot fi descarcate la aceasta pagina - The Debt Crisis (en) si la aceasta pagina - Unequal Development (en)
2. Ce este PROUT?
Prout este acronimul pentru Teoria Utilizarii Progresive. Este o teorie sociala si economica dezvoltata incepand cu 1959 de savantul, autorul si activistul indian Prabhat Ranjan Sarkar, care cauta o alternativa practica la teoriile marxismului (comunism) si capitalismului.
Prout se bazeaza pe valori universale ca recunoasterea si protejarea drepturilor tuturor la indeplinirea nevoilor de baza, protectia mediului, precum si o economie dinamica pe mai multe niveluri, bazata pe stimulente formata din intreprinderi locale detinute de angajati-cooperative. Acesta incurajeaza un echilibru in efortul de satisfacere a nevoilor individuale si colective. Nimeni nu ar trebui sa fie lasat in urma in timp ce societatea marsaluieste inainte.
Proutist Universal PU este organizatie globala, non-profit, de caritate si educatie, cu membri individuali organizati in unitati locale si federatii, avand afiliate programe si activitati in serviciul celorlalti. PU are voluntari de cariera si membri pe toate continentele si sediul central la nivel mondial la Copenhaga, Danemarca.
Cateva principii de baza ale Prout sunt: 
Spiritualitate si progres
Fiintele umane sunt pe o cale evolutiva spre realizarea constiintei lor superioare. Adevaratul progres este miscarea care duce la realizarea de sine si calitatile spirituale, cum ar fi compasiune si dragoste pentru toate fiintele. Materiale sau intelectuale, castigurile nu constituie in mod necesar un progres cu exceptia cazului in care acestea contribuie la o mai profunda, spirituala crestere a bunastarii. Orientarea progresiva a societatii este mentinuta prin ajustarile permanente in utilizarea resurselor fizice si a posibilitatilor psihice, in conformitate cu cateva valori spirituale neo-umaniste. Fiintele umane sunt incurajate sa construiasca institutii economice si sociale, pentru a facilita realizarea celor mai mari posibilitati ale noastre.
Democratia economica
Democratia politica si democratia economica sunt reciproc incluzive. PROUT pledeaza pentru democratie economica bazata pe planificarea economica locala, afaceri administrate in cooperare, controlul guvernamental local asupra resurselor naturale si a industriilor-cheie, un acord social asupra limitelor in acumularea individuala de avere. Prin descentralizarea economiei si lasarea deciziilor in mainile localnicilor, putem asigura disponibilitatea adecvata de hrana, adapost, imbracaminte, asistenta medicala si educatie pentru toti.
O economie descentralizata poate asigura mai bine ca sistemele ecologice nu sunt exploatate dincolo de capacitatea lor de a se reinnoi. Gestionarea mediului este o conditie pentru persoanele care sunt dependente de aceste sisteme pentru propria lor supravietuire si bunastare.
Necesitatile de baza garantate pentru toti
Necesitatile de baza ale vietii trebuie sa fie un drept constitutional de la nastere al tuturor membrilor societatii. Oamenii nu isi pot atinge potentialul in cazul in care sunt lipsiti de hrana, adapost, imbracaminte, asistenta medicala si educatie.
Ocuparea semnificativa a fortei de munca, cu un salariu decent, trebuie sa fie planificata pentru a asigura o capacitate adecvata de cumparare pentru toate necesitatile de baza. Standardul de necesitati minime garantate ar trebui sa avanseze cu cresterea capacitatii de productie a economiei.
Conducere
Pentru o societate bazata pe bunastarea generala, este esential ca liderii sa fie din punct de vedere moral dedicati servirii societatii si, acest aspect, sa faca parte din progresul si dezvoltarea lor personala.
Autoritatea nu ar trebui sa fie concentrata in mainile unor persoane, dar ar trebui sa fie asigurata printr-o conducere colectiva.
Viabilitatea democratiei politice se bazeaza pe un electorat care poseda:
1) educatie,
2) constiinta socio-economica,
3) integritate etica.
Puteti afla mai multe detalii privind aceste subiecte de la organizatorii seminarului, Asociatia de Ajutor AMURTEL Romania si Centrul pentru Dezvoltare Democratica.
Articol si documentare: Ancuta Vamesu, coordonator economie sociala IES.
Unitati Protejate
